Cea mai raspândita afectiune cronica din lume este caria dentara, care afecteaza pâna la 80% dintre persoanele cu vârsta de 30 ani. Desi dintii sunt adesea neglijati si sunt prioritate alte probleme de sanatate, statusul cavitatii orale este extrem de important pentru bunastarea întregului organism.

Ce sunt cariile dentare?

Caria dentara apare ca urmare a actiunii unui cumul de factori care tin de igiena, dieta si obiceiuri din viata de zi cu zi. Atunci când resturile alimentare stau pe dinte, în contact îndelungat cu smaltul, ele fermenteaza, producând acizi benefici pentru bacterii. În timpul noptii, în special, cantitatea de saliva scade si, astfel, se reduce si potentialul acesteia de autocuratire, creând conditiile ideale pentru multiplicarea microorganismelor. Astfel, se creeaza un dezechilibru în cavitatea orala între bacteriile bune si cele rele.

Primul semn al aparitiei cariei dentare este demineralizarea smaltului, care se manifesta prin aparitia unei pete albe, mate, de aspectul cretei. Acesta este momentul în care smaltul pierde din mineralele care îl alcatuiesc, devenind vulnerabil.

Urmatorul pas consta în distrugerea smaltului, prin aparitia unei cavitati (gauri), bacteriile ajungând la dentina. Dentina are o consistenta mai moale decât smaltul, cu mai putine minerale, fiind mai sensibila la actiunea distructiva a bacteriilor. Dupa ce caria ajunge la dentina, drumul acesteia catre nerv este mult mai facil, iar daca este o carie cu deschidere mica în smalt si saliva nu poate patrunde sa ajute la remineralizarea si cronicizarea cariei, caria va avanseaza extrem de rapid catre nerv.

Odata ajunsa la nerv, caria invadeaza locul în care acesta sta, infectându-l si ducând la inflamatia nervului, cauzând ceea ce se numeste pulpita (inflamatia pulpei dentare). Daca nu este tratata, prin pulpectomie sau pulpotomie (îndepartarea partiala sau totala a nervului), se va produce moartea nervului care, fiind infectat cu bacteriile din carie, se va transforma în gangrena. Gangrena netratata duce la formarea unui chist la vârful radacinii, care afecteaza atât dintele, cât si osul înconjurator.

Cauze aparitie carii - cum se formeaza?

Boala carioasa este o afectiune plurifactoriala, asa cum am povestit mai sus, iar bacteriile sunt cauza principala pentru formarea cariei, însa provenienta lor poate diferi:

• Dieta bogata în carbohidrati, precum dulciuri rafinate, cereale, pâine si paste. Carbohidratii reprezinta sursa principala de hrana a bacteriilor, transformându-i în acizi, care vor distruge bariera de protectie a dintelui;
• Igiena defectuoasa, fara utilizarea atei interdentare si a celorlalte mijloace de igienizare, care duc la acumularea de placa bacteriana pe suprafata dintilor;
• Sub tartrul dentar cariile pot evolua, fiind în contact direct cu o sursa permanenta de bacterii.

Tipuri de carii dentare

Cel mai adesea, cariile sunt împartite în mai multe categorii în functie de:

• localizarea acestora;
• ritmul de evolutie.

Dupa localizare, cariile pot fi:

• În santuri si fisuri: sunt printre cele mai comune tipuri de carii. De cele mai multe ori apar pe fata maselelor pe care are loc masticatia. Este un tip de carie frecvent întâlnita la adolescenti, daca dintii nu sunt sigilati la timp si progreseaza foarte repede.
• Pe suprafete netede: în aceasta categorie intra cariile interdentare, în urma nefolosirii metodelor de curatare interdentara si de pe suprafetele dinspre obraji sau limba.
• Pe suprafata radacinii – prin retractiile gingivale care au loc în urma bolii parodontale, suprafata radacinii devine expusa, aparând astfel cariile radiculare. La nivelul radacinii, în loc de smalt, exista cement, mai slab mineralizat decât corespondentul sau de la nivel coronar, asadar, mai vulnerabil.

Dupa evolutie, cariile pot fi:

• Acute: evolutia este extrem de rapida, de cele mai multe ori deschiderea în smalt este mica, dar pe dedesupt caria este de mari dimensiuni, cu multa dentina stricata. Acest tip de carie este mult mai frecvent la copii si adolescenti
• Cronice: caria este de mari dimensiuni, întinsa în suprafata, dar nu este profunda. Fiind cu o deschidere mare în smalt, saliva si mineralele pot patrunde în carie, ducând astfel la remineralizarea tesuturilor si la stagnarea distrugerii.

Cum stiu ca am carii dentare? Simptome:

Îndata ce caria a depasit smaltul, adica faza de demineralizare si a ajuns la dentina,  pot sa apara diverse simptome, precum sensibilitate, disconfort, iar acestea se pot agrava pe masura ce caria avanseaza. Simptomele cele mai frecvente care anunta prezenta unei carii sunt:

• sensibilitatea dentara – se manifesta printr-un disconfort usor atunci când dintele vine în contact cu mâncaruri sau bauturi dulci, calde sau reci;
• durere dentara – poate fi continua sau intermitenta, ocazionala;
• retentia resturilor alimentare în cavitate.
• cavitati în dinte, de culoare neagra sau maro
• respiratie urât mirositoare
• gust neplacut în gura

Care pot fi complicatiile cariilor?

Din pacate, existenta unei carii în cavitatea orala poate produce o multime de neplaceri însa, ele sunt cu atât mai mari, cu cât o lasam mai mult timp netratata. Complicatiile care pot surveni sunt:

• afectarea nervului cu inflamatia acestuia, urmat de durere insuportabila, care cedeaza foarte greu sau chiar deloc la antialgice sau antiinflamatoare;
• abcesul dentar – poate aparea atunci când se produce moartea si infectarea nervului, iar infectia se exteriorizeaza la nivelul gingiei, în dreptul dintelui în cauza; abcesul dentar reprezinta un semn evident ca dintele are nevoie de tratament endodontic;
• umflarea fetei – atunci când infectia nu poate fi exteriorizata prin gingie, ea se raspândeste difuz printre tesuturile fetei de pe aceeasi parte cu dintele;
• probleme estetice – cariile dau un aspect inestetic si nesanatos al dintilor, care pot fi vizibile atât în timp ce persoana zâmbeste (dintii frontali), dar si atunci când vorbeste (la dintii din spate, mai ales);
• masticatie dificila – daca pacientul se confrunta cu mai multe carii pe masele, masticatia va fi din ce în ce mai îngreunata, dar si dureroasa. Pacientul se va confrunta cu o multime de resturi alimentare ramase la nivelul cariilor, lucru ce îi va oferi o respiratie urât mirositoare

Daca pacientul a ales sa nu trateze cariile, trebuie sa fie constient ca, într-un final, caria dentara cauzeaza pierderea dintilor. Caderea unui dinte de pe arcada superioara, spre exemplu, poate afecta si dintii vecini, si anume, dintii de-o parte si de alta a spatiului gol se vor înclina spre spatiu, cu tendinta de a-l închide, iar dintele corespondent de pe arcada inferioara va avea tendinta sa migreze spre spatiul gol. Astfel, tratamentul stomatologic va fi mult mai complex si costisitor, necesitând atât implant, cât si rezolvarea pozitiei dintilor care au migrat. Totodata, daca pacientul nu îsi doreste un implant, protezele dentare sau lucrarile protetice prin punti dentare sunt o optiune valida pentru a restaura absenta dintilor.

Carii dentare la copii si adulti - tratament si preventie în cabinet

Cel mai bun lucru pe care îl poti face pentru sanatatea dintilor tai este preventia. Cariile copiilor si adultilor pot afecta calitatea vietii, dezvoltarea limbajului la copii, pot conduce la afectarea vietii sociale si dezvoltarea unor probleme de sanatate din cauza masticatiei incomplete a alimentelor.

Igienizarea regulata: detartraj si air flow

Igienizarile profesionale periodice sunt o metoda esentiala de mentinere a sanatatii cavitatii orale si constau în detartraj, periaj profesional si airflow. Detartrajul este o metoda de îndepartare a tartrului care se depune deasupra si sub gingie, prin utilizarea unui aparat cu ultrasunete. În completarea acestuia, se realizeaza airflow (procedura prin care se aplica o pulbere sub presiune, pentru îndepartarea  coloratiilor si depunerilor în microfisurile din dinte, despre care poti afla mai multe aici) si periajul profesional, care foloseste o pasta abraziva pentru o curatare eficienta.

Igienizarile regulate se fac în functie de pacient. La unii dintre acestia, care sufera de boala parodontala, se poate recomanda ca igienizarile sa fie facute la fiecare 3-4 luni, însa sunt si pacienti care au nevoie de 2 ori pe an.

De asemenea, la Gentle Dentist vei gasi si un igienist dentar care este instruit sa lucreze cu noile tehnici de igienizare, precum protocolul GBT sau terapia ghidata de îndepartare a placii bacteriene. Acesta consta în utilizarea unui revelator de placa pentru a scoate în evidenta zonele blocate în placa bacteriana si instruirea pacientului pentru a acorda o atentie deosebita acelor zone. Totodata, airflow-ul se face realizeaza cu mai multe pulberi, de granulatie diferita, pentru o curatare optima.

Obturatia dentara

Tratamentul cariei dentare consta în îndepartarea tesuturilor cariate, afectate (smalt si dentina), dezinfectarea cavitatii si refacerea structurii dentare printr-o plomba (obturatie).  Curatarea dintelui de carie se face cu ajutorul turbinei si piesei de contraunghi, fiind niste instrumente rotative la care se ataseaza o freza sau se poate apela la tehnologia laser, pentru persoanele cu anxietate crescuta. Plomba trebuie realizata astfel încât sa refaca structurile dentare distruse, medicul stomatolog alegând culoarea acesteia în functie de cea a celorlalti dinti, redând dintelui anatomia acestuia de dinainte de carie.

Tratamentul de canal

Atunci când o carie evolueaza extrem de rapid sau tratamentul acesteia a fost amânat multa vreme, ea poate ajunge la nerv, contribuind astfel la inflamatia acestuia sau chiar necroza (moartea) lui. În acest caz, este necesar un tratament de canal, mai ales când inflamatia nervului este ireversibila. Tratamentul de canal este realizat de catre un medic endodont, iar o astfel de procedura are rezultate mult mai predictibile si rezistenta pe termen lung, daca este realizata cu ajutorul microscopului. Microscopul ajuta la vizualizarea optima a canalelor radiculare, a particularitatilor acestora si la o obturatie de canal care sa asigure sanatatea dintelui pentru o perioada lunga de timp.

Cariile dentare - modalitati de preventie

Preventia cariilor este extrem de valoroasa si consta în igienizarile si controalele periodice, în tratarea problemelor existente pentru a opri evolutia acestora si în folosirea unor produse benefice pentru sanatatea dintilor.

Periati cu pasta de dinti cu fluor dupa consumul mâncarii si al bauturii

Utilizarea unei paste cu fluor este recomandata pe scara larga, deoarece fluorul intra în alcatuirea fluorapatitei, o componenta extrem de importanta a dintelui, care ofera rezistenta smaltului la atacurile acide. În general, este bine sa îti cureti dintii de doua ori pe zi, cu o atentie mai mare acordata periajului de seara, însa daca ai ocazia, se recomanda sa îi speli la aproximativ o ora dupa masa.

Clatiti-va gura cu o apa de gura cu fluor

Apa de gura este un pas optional, dar benefic pentru dinti. Pe lânga faptul ca poate îndeparta anumite resturi de pe dinti, apa de gura formeaza un strat antiaderent pe suprafata dintilor, întârziind astfel depunerea placii bacteriene. Totodata, daca apa de gura contine fluor, contribuie si la protejarea dintilor, iar daca exista leziuni incipiente în smalt, ajuta la remineralizarea acestora.

Mergeti la control stomatologic regulat

Controalele stomatologice periodice sunt extrem de importante pentru sanatatea cavitatii orale în ansamblu. Medicul stomatolog va analiza nu doar dintii si eventualele noi leziuni carioase aparute, ci si buzele, mucoasele si limba, pentru a detecta orice aspect neobisnuit la nivelul acestora. De aceea, este bine ca, la fiecare 6 luni, sa nu uitam de vizita la medicul dentist, pentru a ne asigura ca totul este în regula. De asemenea, medicul poate sugera si o radiografie panoramica, pentru a depista lucrurile care nu se vad cu ochiul liber în cavitatea orala.

Factori de risc pentru aparitia cariilor

Caria, una dintre cele mai raspândite afectiuni cronice din lume, apare din cauza actiunii mai multor factori care actioneaza simultan. Primul factor incriminat este placa bacteriana, care adera de dinti, iar bacteriile distrug progresiv smaltul, înaintând spre dentina si apoi spre nerv. Ceilalti factori implicati în aparitia cariei dentare sunt terenul favorabil (smalt slab mineralizat, defecte de structura precum hipoplazii sau displazii de smalt) si alimentatia (dieta bogata în carbohidrati, cu alimente lipicioase sau acide). La toate acestea, se adauga si factorul timp – adica durata actiunii celor trei factori. Oricât ne dorim sa gasim un singur vinovat pentru aparitia cariilor, adevarul este ca sunt necesare mai multe elemente care sa duca la producerea lor, car sa actioneze pe o perioada mai mare de timp.

1. Dintii strâmbi / înghesuiti

Dintii nealiniati corespunzator, în special din cauza unei muscãturi incorecte si a unui aliniament gresit, pot favoriza retentia de resturi alimentare interdentar. Din aceasta cauza, autocuratirea si curatirea mecanica (cu periuta de dinti) sunt foarte dificil de realizat, ducând la acumulari mari de placa bacteriana. Dupa cum am povestit mai sus, bacteriile se hranesc din resturile de mâncare (ce fermenteaza), ducând astfel la aparitia cariilor.

Tratamentul ortodontic nu se face doar pentru a avea un zâmbet frumos, cu dinti drepti, ci si pentru a pastra sanatatea acestora, dar si a gingiilor, care au de suferit atunci când dintii sunt înghesuiti. Pe termen lung, persoanele cu înghesuiri dentare sunt mai predispusi bolilor parodontale, spre deosebire de cei cu dinti aliniati.

2. Anumite alimente si bauturi (în special cele dulci)

Alimentatia, asa cum bine se stie, joaca un rol extrem de important în viata noastra. De aceea, o alimentatie echilibrata, constituita din toate principiile alimentare, precum proteine, lipide si carbohidrati este ideala pentru functionarea optima a organismului si a cavitatii orale. Consumul în exces a carbohidratilor, cu precadere a alimentelor foarte procesate si rafinate, nu are repercursiuni numai asupra sanatatii organismului, ci si asupra dintilor. Alimentele dulci si lipicioase, bauturile dulci si acidulate au un efect negativ asupra tesuturilor dentare, prin fermentare, devin sursa de hrana a bacteriilor. Asadar, se produc acizi, care duc la demineralizarea smaltului si ulterior, la distructia celorlalte tesuturi dentare.

3. Igiena orala nescorespunzatoare

Igiena orala se realizeaza pentru a îndeparta toate resturile alimentare de pe dinti, pentru prevenirea formarii placii bacteriene. În acest scop, rutina de seara trebuie sa înceapa cu curatarea spatiilor interdentare, cu ajutorul atei dentare sau cu dusul bucal. Acest obicei elimina resturile de mâncare dintre dinti, pentru ca suprafetele interdentare sa fie eliberate si curatate cu ajutorul periutei. Periajul ar trebui sa dureze cel putin 2 minute, însa de cele mai multe ori se recomanda între 2-4 minute. Se curata toate suprafetele dentare: suprafetele pe care mestecam, cele dinspre obraji, buze, limba si dinspre cerul gurii si, foarte important, sa nu uitam de gingii.

Acestia sunt cei mai importanti pasi pentru o igiena corecta. Dimineata, nu este necesar sa folosim ata dentara sau dus bucal, însa este important sa periem dintii. pe timpul noptii, saliva scade cantitativ si devine mai vâscoasa, astfel ca este bine sa curatam dintii. Utilizarea produselor corecte, adaptate dintilor tai si o rutina constanta, realizata de 2 ori pe zi, cresc sansele de a avea o cavitate orala sanatoasa. Iata ce se poate întâmpla daca nu respecti aceste obiceiuri de îngrijire a dintilor.

4. Cantitatea insuficienta de saliva

Asa cum se întâmpla pe parcursul noptii sa scada cantitatea de saliva, unii oameni trec prin acest lucru si pe timpul zilei. Acest lucru se numeste xerostomie sau cantitate redusa de saliva. Saliva are nenumarate roluri, de la autocuratire, racirea alimentelor, formarea bolului alimentar, digestie, dar si antibacterian. toate aceste roluri, în special cel de autocuratire, pot fi îndeplinite cu ajutorul unei cantitai suficiente de saliva. În anumite cazuri, fluxul salivar poate scadea în cadrul unor afectiuni precum tumori ale capului si gâtului, radiatii în aceeasi zona sau anumite medicamente antiepileptice.

5. Tulburari alimentare

Tulburarile alimentare, precum bulimia sau boala de reflux gastro-esofagian, modifica pH-ul cavitatii orale, prin secretii ale stomacului ajunse la nivelul acesteia. Sucul gastric, voma sunt mult mai acide, iar pacientii care se confrunta cu aceste afectiuni au leziuni dentare prin eroziune.

6. Obturatii sau dispozitive dentare uzate

În timp, obturatiile (plombele) au tendinta de a se micsora, ducând la crearea unui spatiu între obturatie si peretele dentar, care se infiltreaza cu resturi alimentare si bacterii, ducând la posibilitatea aparitiei unei carii secundare. De asemenea, coroanele dentare de acoperire se pot uza in timp, lasând descoperit partial dintele, expunându-l catre procese carioase. De aceea, controalele periodice sunt extrem de importante, pentru a descoperi din timp toate aceste lucruri.

Cariile dentare la copii - de ce apar si cum le prevenim?

Cariile dentare la copii apar din aceleasi motive ca la adulti, în special pentru ca cei mici se împotrivesc de multe ori periajului si rutinei de igiena orala. Cele mai frecvente carii ce pot aparea la copii sunt cele interdentare. Nu este cel mai predictibil lucru sa folosim ata dentara la un copil, însa dintii de lapte sunt foarte apropiati între ei si sunt mai slab mineralizati, astfel ca sunt mai vulnerabili. Terminatiile nervoase de la nivelul dintilor de lapte nu sunt la fel de dezvoltate ca la dintii definitivi, astfel ca simptomele sunt minime sau chiar absente. Din acest motiv, este estential sa aducem copiii la un consult pedodontic la fiecare 3-4 luni, deoarece cariile de pe dintii de lapte evolueaza extrem de repede si trebuie tratate din timp. Pierderea dintilor de lapte mai devreme decât timpul lor normal de exfoliere duce la pierderea spatiului pentru dintii definitivi, dificultati de dezvoltare a limbajului si de alimentatie.