Desi dintii de lapte ocupa un loc pe arcada pe o perioada limitata, ei trebuie îngrijiti la fel de bine sau chiar mai mult decât dintii definitivi, deoarece ei nu sunt niste dinti în miniatura, ci au o gramada de particularitati. Te invitam sa citesti tot ce ai nevoie sa stii despre dintii copilului tau, aflând raspunsuri la toate întrebarile si curiozitatile pe care le poti avea.

Ce sunt dintii de lapte (temporari)?

Dintii temporari sau dentitia primara reprezinta primul set de dinti din viata unui om, care îl însotesc înca din perioada diversificarii, pâna în clasa I, aproximativ. Ei se mai numesc si dinti de lapte datorita culorii lor deosebite, asemanatoare laptelui, de altfel o culoare mult mai deschisa fata de dintii definitivi. Toti dintii de lapte sunt schimbati cu cei definitivi, exceptie o face situatia în care exista o anodontie (absenta mugurelui dintelui permanent), când este posibil ca un dinte de lapte sa stea pe arcada dentara mai mult decât este normal.

Când ies dintii de lapte? - Eruptia dintilor temporari

Nu exista date fixe care sa stabileasca exact vârsta eruptiei fiecarui dinte în parte, deoarece copiii sunt diferiti, iar eruptia este un proces complex, care nu respecta întotdeauna ordinea si timpul. De aceea, datele eruptiei sunt relative si pur orientative, pentru a sti când sa te astepti la un nou puseu. În general, dintii de lapte îsi încep eruptia în jurul vârstei de 6 luni, însa variaza foarte mult.

Unii bebelusi sunt mai grabiti decât altii, astfel ca la 4 sau la 5 luni apare deja primul dinte si nu e nimic în neregula. De obicei, primul care îsi face aparitia este incisivul central inferior. De asemenea, la unii copii, primul dinte poate erupe abia la 9-12 luni, iar unele studii de specialitate recente, ne arata ca eruptia poate începe chiar si la 15 luni, fara a fi vreo boala sistemica sau vreo afectiune la mijloc.

Între 6-12 luni ne asteptam la eruptia incisivilor centrali  si a celor laterali. În jurul vârstei de 12-16 luni, ar trebui ca bebe sa aiba 8 dinti.

În urmatoarea perioada, ne asteptam la eruptia primilor molari de lapte, care poate începe în jurul vârstei de 13-14 luni, dar la fel de normal este ca ei sa îsi înceapa eruptia si în jurul vârstei de 18-19 luni.

Urmeaza aparitia caninilor, care va avea loc între 16-22 luni, iar apoi cel de-al doilea molar de lapte care începe la aproximativ 2 ani si poate continua pâna la 2 ani si jumatate.

Gingia înainte de eruptia dentara

Chiar daca nu exista dinti în cavitatea orala, tesuturile existente trebuie îngrijite, acestea fiind:

• limba;
• obraji;
• gingii

Gingiile normale au o culoare rozalie, sunt suple si fara leziuni. Un semn premergator eruptiei dentare este reprezentat de modificarea culorii acesteia într-o culoare rosie intensa, alaturi de inflamatie. Se numeste gingivita de eruptie si nu ridica probleme mari, nefiind un motiv de îngrijorare.

Gingiile trebuie curatate, chiar daca dintii nu sunt înca prezenti. Poti apela la comprese sterile sau servetele cu xilitol, curatând usor tesuturile amintite, de 2 ori pe zi. Este important sa faci asta, pentru a obisnui bebelusul cu aceste senzatii, pregatindu-l pentru momentele când va avea dinti. Vei gasi tot ce trebuie despre gingii si afectiunile acestora aici.

Câti dinti are un copil?

Dentitia de lapte este formata din 20 dinti, spre deosebire de cea definitiva, care are 28 sau 32 dinti (cu tot cu maselele de minte). Spre deosebire de dintii unui adult, un copil are:

• 4 incisivi centrali – 2 superiori, 2 inferiori;
• 4 incisivi laterali – 2 superiori, 2 inferiori;
• 4 canini – 2 superiori, 2 inferiori;
• 8 masele de lapte, câte 4 pe fiecare arcada. Ele tin locul premolarilor, care vor înlocui molarii de lapte. De aceea, în dentitia temporara nu exista premolari.

Când cad dintii de lapte? - Eruptia dintilor permanenti

Dintii de lapte încep sa se schimbe cu dintii permanenti, începând cu vârsta de 6-7 ani.  Exceptia o fac însa molarii de 6 si 12 ani, care nu schimba vreun dinte, ci ies în spatele maselelor de lapte. În jurul vârstei de 6-7 ani ne asteptam la eruptia incisivilor centrali inferiori, care se continua cu cea a centralilor superior, a incisivilor laterali superiori si inferiori, pâna la aproximativ 9 ani.

Primii premolari, cei care schimba primele masele de lapte, ies pe arcada între 10-12 ani, iar premolarii 2 îsi fac aparitia pe arcada ceva mai târziu, în jur de 11-12 ani. Caninii variaza ca vârsta de eruptie, între 9-12 ani, uneori chiar 13 la baieti.

Molarul de 12 ani, dupa cum îi spune numele, erupe la 12-13 ani, iar molarii de minte erup mai târziu, între 18-25 ani.

Îngrijirea dintilor de lapte

Desi dintii temporari sunt schimbati, îngrijirea lor este extrem de importanta, atât pentru dezvoltarea corecta a oaselor maxilare, a limbajului, cât si pentru o masticatie corecta. Îngrijirea dintilor de lapte trebuie sa înceapa înca de la primul dinte aparut, cu ajutorul unei periute de dinti si pastei cu fluor.

Se recomanda ca periuta de dinti sa fie de mici dimensiuni si soft (moale), pentru a nu rani gingiile si nu sunt indicate degetarele sau periutele din silicon, deoarece nu curata corespunzator. Pasta de dinti aleasa pentru copiii cu vârsta de pâna la 3 ani trebuie sa contina 1000 ppm Fluor, iar ca alternativa a acestuia, putem alege o pasta cu hidroxiapatita. Cantitatea de pasta folosita va fi cât un bob de orez.

Pentru copiii mai mari de 3 ani, alegem o pasta cu 1000 ppm F sau chiar mai mult, daca exista un risc carios mare si vom folosi o cantitate de dimensiunea unui bob de mazare.  Totodata, imediat ce dintii de lapte se ating, trebuie folosita ata dentara, înainte de periaj, pentru a îndeparta resturile alimentare dintre dinti si apoi urmeaza periajul, care va curata acele suprafete. Peste 6 ani, putem trece la pastele de dinti pentru adulti, cu 1500 ppm F, în aceeasi cantitate.

Caria de biberon

Încadrata în caria precoce a copilariei, caria de biberon afecteaza copiii înca de dinainte de a împlini 1 an si poate avea efecte devastatoare asupra danturii copilului. Ea se manifesta prin aparitia demineralizarilor la nivelul incisivilor de pe arcada superioara si pe fata dinspre limba a maselelor de pe arcada inferioara. Folosirea prelungita a biberonului face ca laptele sa stagneze pe dinti, ducând astfel la demineralizare. În timp, aceasta se transforma în carii adevarate, care vor distruge dintii.

Dinti de lapte macinati / cariati

O carie nu apare niciodata din cauza actiunii unui singur factor. Dieta, igiena orala, structura particulara a dintilor de lapte si obiceiurile copilului si ale familiei contribuie foarte mult la progresia rapida a cariilor. Atunci când dintii de lapte se macina (fenomen frecvent la dintii frontali), recomandarea este:

• descoperirea obiceiurilor care au dus la formarea cariilor severe;
• modificarea obiceiurilor de dieta si igiena;
• adoptarea unor masuri care, în prima faza, opresc evolutia cariilor;
• tratarea cariilor si restaurarea dintilor cu ajutorul obturatiilor (plombelor) sau a coroanelor pedodontice preformate (daca nu mai exista suficienti pereti care sa sustina o plomba).

Demineralizare dinti de lapte

Având o structura mai fragila si un smalt mai subtire, dintii de lapte pot suferi demineralizari, care apar tot din cauza unor obiceiuri nu foarte sanatoase sau pe seama unor defecte de structura ale dintelui. În aceasta situatie, se recomanda fluorizari si tratamente preventive, care sa ajute la remineralizarea si oprirea evolutiei acestora catre carii.

Când trebuie sa apelezi la medicul pedodont?

Prima vizita la medicul pedodont trebuie facuta atunci când apare primul dinte pe arcada sau în jurul vârstei de 12 luni. Medicul va povesti parintilor cum sa perieze dintii copilului, ce pasta de dinti este adecvata si moduri în care se poate face igiena, astfel încât sa fie usor si placut atât pentru parinte, cât si pentru copil. Vizitele periodice la copii se fac, de regula, la fiecare 3 luni, deoarece este aparitia unei carii poate fi descoperita în timp util si luate masurile necesare pentru ca aceasta sa nu avanseze. De asemenea, medicul pedodont poate recomanda si proceduri usoare, de igienizare, pentru ca cei mici sa se adapteze atmosferei din cabinet si sa se obisnuiasca cu sunetul si senzatiile din timpul unei proceduri stomatologice. Poti accesa acest link pentru mai multe informatii.

Dinti permanenti crescuti în spatele celor de lapte

De multe ori, parintii vin îngrijorati în cabinet, deoarece copilul are doua rânduri de dinti, iar cel mai frecvent, dintii de lapte se misca foarte putin sau chiar deloc. Acest lucru se întâmpla des în cazul incisivilor de pe arcada inferioara. Nu este un motiv de îngrijorare. Daca dintele definitiv care creste în spatele celui de lapte abia si-a început eruptia, copilul este încurajat sa se joace cu dintele de lapte, pentru a-l face sa se miste pâna cade. Daca, dimpotriva, dintele permanent a crescut destul de mult, iar dintele de lapte nu se misca, se recomanda extractia acestuia, pentru a face loc celui definitiv. Dintele definitiv se va repozitiona în locul corect, cu ajutorul miscarilor naturale ale limbii de împingere catre în fata, astfel ca modificarile nu sunt permanente.

Dinti de lapte care nu cad

În anumite cazuri, desi copilul a depasit etapa în care un anumit grup de dinti trebuia schimbat, acest lucru nu se întâmpla. Dintii de lapte nu cad din mai multe motive:

• eruptia dintilor de lapte a fost întârziata, cu primul dinte care a iesit târziu;
• pozitia incorecta în os a dintelui definitiv, care nu poate erupe;
• absenta mugerului dintelui definitiv.

Pentru a observa care dintre aceste cauze este valabila pentru copil, se va face o radiografie panoramica si astfel, vor fi descoperite problemele existente.

Dinti permanenti care nu mai ies

Chiar daca dintii de lapte cad la momentul potrivit, uneori dintii definitivi se lasa asteptati. Poate fi vorba, în acest caz, de o gingie groasa în dreptul acelui dinte care trebuie sa erupa, astfel ca dintelui îi este dificil sa sparga mucoasa. O alta cauza este data de pozitia dificila a dintelui în os, care îi face imposibila aparitia pe arcada. Si, bineînteles, atunci când a trecut o perioada lunga de când dintele de lapte a cazut, se ia în calcul si absenta mugurelui dintelui permanent, care poate fi decelata doar prin radiografie dentara.