Informatii generale

Cariile dentare reprezinta una dintre cele mai comune probleme de sanatate orala la nivel global si afecteaza un numar semnificativ de copii, regasindu-se la 46.2% din dintii de lapte si la 53.8% din dintii permanenti proaspat erupti. Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si altor studii, cariile dentare la copii ramân o problema de sanatate publica majora în multe tari, atât dezvoltate, cât si în curs de dezvoltare, la care se remarca lipsa constientizarii asupra importantei sanatatii cavitatii orale si un acces mai redus la îngrijire de specialitate.

Ce sunt cariile dentare si cum se formeaza?

Procesul de formare a cariilor dentare este complex si multifactorial, implicând bacterii, dieta si igiena orala. Întelegerea acestui proces este esentiala, deoarece poate contribui la prevenirea si tratarea cariilor.

Primul pas în producerea cariilor este formarea placii bacteriene – un film lipicios si incolor format, în principal, din bacterii si resturi alimentare care se depun pe suprafata dintilor. Aceasta se formeaza atunci când bacteriile din gura se hranesc cu zaharuri si carbohidrati din alimentele consumate. Bacteriile metabolizeaza acesti nutrienti, formând acizi. Acizii produsi de bacterii încep sa erodeze (demineralizeze) smaltul dintilor, care este stratul dur exterior al dintelui. Astfel, se pierd mineralele esentiale, cum ar fi calciul si fosfatii, ceea ce duce la slabirea si deteriorarea smaltului.

Pe masura ce procesul de demineralizare continua, se formeaza o cavitate (o gaura) în smalt. Initial, aceasta poate fi doar o mica deteriorare a suprafetei, dar poate progresa în profunzime catre straturile interne ale dintelui, fiind reprezentate de dentina sau chiar pulpa dintelui (structura care cuprinde nervul dintelui si vasele de sânge).

Cauzele aparitiei cariilor dentare la copii

• Igiena dentara precara: lipsa unui periaj regulat (de 2 ori pe zi), cu pasta de dinti cu fluor, îi poate permite placii bacteriene sa se acumuleze pe dinti, crescând riscul de dezvoltare a cariilor. De asemenea, neutilizarea atei dentare poate lasa resturi de alimente si placa între dinti, putând duce la formarea cariilor interdentare.
• Consumul excesiv de alimente dulci sau acide: consumul frecvent de dulciuri, bauturi racoritoare, sucuri de fructe si alte alimente bogate în zahar contribuie la formarea cariilor. Totodata, dulciurile si alimentele rafinate reprezinta un pericol pentru integritatea dintilor, în special daca sunt consumate zilnic.
• Lipsa de fluor în apa potabila: consumul de apa care nu este fluorizata sau folosirea unei paste de dinti fara fluor poate creste riscul de carii, deoarece fluorul ajuta la întarirea smaltului, oferind carioprotectie prin sporirea proceselor de remineralizare. În prezent, foarte putine regiuni din tara noastra mai au apa fluorizata.
• Secretie salivara în cantitate mica: o secretie salivara redusa poate contribui la aparitia cariilor. Saliva are rolul de a curata în permanenta suprafetele dentare, având si rol antiseptic, antibacterian si de autocuratire, alaturi de limba.
• Demineralizarea dintilor de lapte, imediat dupa eruptia lor: desi primul factor incriminat este igiena dentara insuficienta, lipsa anumitor vitamine sau minerale poate avea drept consecinta aparitia si evolutia demineralizarilor. Poti afla mai multe despre demineralizari, chiar aici.

Factori de risc pentru aparitia cariilor dentare 

• Vârsta: copiii si adolescentii reprezinta grupuri de vârsta cu o igiena orala mai putin riguroasa, din cauza lipsei constientizarii si sunt mai predispusi la un consum mai mare de dulciuri si bauturi îndulcite si acidulate..
• Fumatul si utilizarea produselor din tutun, precum tutunul de mestecat, pot contribui la problemele dentare. În general, fumatorii au igiena dentara mai precara, iar fumatul se manifesta, de cele mai multe ori, la nivelul gingiilor, afectând circulatia vaselor de sânge de la nivelul acestora.
• Pozitia dintilor: alinierea incorecta a dintilor sau o muscatura nepotrivita, pot contribui la acumulari mari de placa bacteriana. Dintii înghesuiti, spre exemplu, nu permit curatarea optima a tuturor suprafetelor si nici patrunderea salivei sau a limbii, pentru a promova autocuratirea.
• Anumite afectiuni medicale, precum cele care reduc fluxul de saliva: saliva contribuie la neutralizarea acizilor si la spalarea resturilor de alimente. Bolile sau medicamentele care reduc productia de saliva pot creste riscul de carii. Boala de reflux gastroesofagian se manifesta prin arsuri retrosternale si regurgitatii, astfel ca prin sucurile gastrice care ajung în cavitatea orala, smaltul este erodat si distrus progresiv.

Cum stii ca cel mic are carii dentare

De obicei, cariile dentare la copii, în fazele incipiente, nu sunt descoperite, deoarece nu dor decât în stadii avansate. Ca parinte, este absolut esential ca, pâna la vârsta de 7-8 ani cel putin, sa intervina în realizarea igienei si la observarea atenta a dintilor copilului. Iata ce putem observa:

• Durerea de dinti sau gingii inflamate: în special când se discuta despre carii interdentare, papila interdentara (gingia dintre doi dinti sau dintre doua masele) se inflameaza si devine foarte dureroasa, în momentul în care resturi de alimente se blocheaza între dinti. Durerea, pe de alta parte, apare destul de târziu, când caria este foarte avansata.
• Sensibilitate dentara (la rece sau cald): daca cel mic se plânge de durere sau disconfort atunci când manânca alimente dulci, reci sau calde, acesta ar putea fi un semn al cariilor.
• Pete închise la culoare: cel mai adesea, acestea pot fi observate la nivel interdentar sau ocluzal (suprafata folosita la masticatie) unde, prin transparenta smaltului, se observa o pata gri sau maro, fiind un semn al cariilor interdentare. De asemenea, cariile incipiente se pot manifesta prin pete albe, mate, semn al demineralizarilor.
• Respiratie urât mirositoare: când se formeaza o cavitate (gaura) în dinte sau între dinti, în cazul cariilor interdentare, se aduna resturi alimentare, care se îndeparteaza cu greu si, ramânând acolo mai mult timp, ajung sa fermenteze, aparând astfel un miros neplacut al cavitatii orale.

Câte tipuri de carii dentare exista la copii?

În functie de nivelul la care se întind cariile sau localizarea acestora, acestea pot fi de mai multe tipuri, unele dintre ele fiind mai grave sau mai complicate decât altele.

Tipuri de carii dentare în functie de gravitate

• Superficiale – mai sunt cunoscute si sub numele de demineralizari si reprezinta stadiul initial al cariei, caracterizat prin aparitia unor pete albe opace pe suprafata smaltului. Pata alba indica demineralizarea smaltului, dar fara formarea unei cavitati.
• Medii – dupa demineralizarea smaltului, evolutia cariei are loc spre dentina, care nu este la fel de dura ca smaltul. Astfel, cariile medii se întind în smalt si prima jumatate a dentinei.
• Profunde – cariile profunde se întind pâna în apropierea nervului, existând pericolul de a ajunge la acesta, afectând integritatea lui.

Tipuri de carii dentare în functie de locul unde aparCarii coronare sau carii pe suprafata ocluzala

Sunt frecvente la copii, în special în perioada 6-12 ani, când apar maselele definitive, iar copiii obisnuiesc sa se împotriveasca ajutorului primit de la parinti pentru realizarea igienei dentare.  Acest tip de carie se dezvolta în santurile si gropitele dintilor posteriori, deoarece acestea sunt dificil de curatat si pot acumula resturi alimentare si placa bacteriana.

Carii pe suprafetele laterale ale dintelui

Ele apar, de obicei, la dintii de lapte, din cauza neutilizarii atei interdentare. Acestea apar între dinti, unde placa bacteriana si resturile alimentare se pot acumula usor. Cariile interproximale sunt mai dificil de detectat în stadiile initiale fara radiografii dentare, deoarece nu sunt vizibile la inspectia orala obisnuita.

Carii de colet (în apropierea gingiei)

Acest tip de carie se dezvolta la nivelul sau sub linia gingivala. Pot fi cauzate de o igiena orala slaba, de alimentatia bogata în zahar si sunt agravate de retractia gingiilor, deoarece cementul (echivalentul smaltului pe suprafata radacinii), este expus mediului oral. În mod normal, aceste carii nu sunt atât de dese, deoarece suprafetele nu retin placa bacteriana, fiind astfel zone cu risc redus.

Carii secundare

Apar în jurul unei obturatii (plombe existente), din cauza vechimii acesteia, igienei precare sau din cauza fracturarii plombei. În cazul în care plomba este veche, materialul se contracta în timp, lasând un spatiu (nu mereu vizibil cu ochiul liber), prin care saliva, bacteriile si resturile alimentare se pot infiltra. Acest lucru poate duce la aparitia unei noi carii.

Caria de biberon

Cariile de biberon sunt un tip special de carii, care afecteaza dintii de lapte la copiii mici, adesea cauzate de expunerea prelungita a dintilor la lichide dulci, cum ar fi laptele, sucurile de fructe sau lapte praf, mai ales în timpul somnului. Acestea se manifesta prin aparitia unor demineralizari în apropierea gingiei, în special pe incisivii temporari (centrali si laterali). Acest tip de carie evolueaza extrem de rapid, daca nu sunt masuri de oprire a evolutiei si duc la pierderea timpurie a dintilor de lapte.

Diagnosticul cariilor dentare pe dintii de lapte

Pentru a mentine sanatatea dintilor copiilor, este necesar ca ei sa fie adusi constant la medicul pedodont, începând consultatiile înca de la aparitia primului dinte. Controlul se face la 3-4 sau 6 luni (în functie de necesitate) si sunt monitorizate atât eruptiile dentare, cât si igiena, rutina si starea dintilor.

La acest control, daca medicul pedodont va suspecta vreo carie, poate oferi o trimitere catre radiologie, pentru a obtine mai multe detalii despre profunzimea cariilor si existenta altora care nu se vad la examinarea clinica. Radiografia este cel mai bun instrument pentru diagnosticul cariilor, iar parintilor nu trebuie sa le fie teama de radiatii, deoarece nivelul acestora a fost considerabil redus odata cu modernizarea aparatelor de radiologie. Daca ai nevoie de o consultatie pentru copilul tau, ne poti gasi în clinica din Unirii sau în cea din Dorobanti.

Cum se trateaza cariile dentare la copii? Metode de tratament

În general, cariile la copii se trateaza asemanator precum cele ale adultilor. Se iau întotdeauna în considerare urmatorii factori în tratarea cariilor:

• nivelul de cooperare al copilului;
• profunzimea cariei;
• timpul pâna la exfolierea (caderea) dintelui.

În unele cazuri, daca dintele se misca si sunt mai putin de 6 luni pâna acesta va cadea, se prefera temporizarea tratamentului, pâna când acesta cade sau va fi extras. Daca, dimpotriva, dintele are mai mult de 1 an de rezistat pe arcada, acesta va fi tratat pentru a mentine spatiul necesar viitorului dinte permanent.

Cariile simple necesita un tratament simplu, de îndepartare a tesuturilor alterate (smalt, dentina), apoi se dezinfecteaza si se aplica o obturatie coronara (plomba), care înlocuieste tesuturile pierdute. Cariile complicate implica si nervul, iar pentru o astfel de carie este necesar tratamentul de canal. Acesta se realizeaza în mai multe etape, pentru a evita anestezia locala si este o procedura nedureroasa.

Cum previi aparitia cariilor dentare pe dintii si maselele de lapte

Caria, la orice vârsta, apare în urma unui cumul de factori. Daca tu, ca parinte, reusesti sa reduci cât de mult se poate expunerea la acesti factori, riscul aparitiei cariilor poate fi mult diminuat. Hai sa vedem ce putem face, pentru a ajuta copiii sa nu se confrunte cu cariile dentare. Vom tine cont de:

• Igiena orala corespunzatoare: acest lucru înseamna periajul dintilor de minimum 2 ori pe zi, cu ajutorul unei periute adecvate vârstei copilului. De asemenea, vom apela si la mijloacele suplimentare de igiena, precum ata dentara sau dusul bucal. Curatarea interdentara este absolut necesara imediat ce dintii încep sa se atinga între ei.
• Dieta sanatoasa: este extrem de importanta, în special în ceea ce priveste consumul excesiv de carbohidrati rafinati. Desi nu putem sa ferim copiii de toate dulciurile, limitarea consumului acestora, în special în primii 2 ani de viata, reduce nu doar riscul de aparitie a cariilor, ci si pe cel de obezitate în viata matura.
• Vizitele regulate la dentist: la copii, cariile au o evolutie extrem de rapida. Asadar, spre deosebire de adulti, vizitele periodice trebuie facute la fiecare 3-4 luni, pentru a depista din timp un proces carios.
• Aportul suficient de fluor: la noi în tara apa nu mai este fluorizata, cu exceptia câtorva zone limitate. Astfel, necesarul de fluor este luat exclusiv din pasta de dinti si din alte produse de igiena dentara. În functie de vârsta copilului, se alege o pasta corespunzatoare de dinti, care va fi un aliat foarte important în reducerea riscului carios.