Parodontoza este o boala inflamatorie cronica care afecteaza gingiile si structurile osoase care ancoreaza dintii în alveolele dentare, asimptomatica în general la debut, dar care poate determina inclusiv pierderea dintilor.

Mecanismele implicate în aparitia parodontozei sunt în general legate de acumularea placii bacteriene si a tartrului, care declanseaza un raspuns inflamator la nivelul tesuturilor parodontale.

Inflamatia cronica duce la distrugerea progresiva a ligamentelor parodontale si a osului alveolar, ceea ce poate rezulta în mobilitatea dintilor si, în stadiile avansate, pierderea lor. Tratamentul conditiei este în general simptomatic, menit sa previna aparitia complicatiilor.

Ce este parodontoza

Parodontoza este o afectiune cronica de tip inflamator a gingiei si a osului care sustine gingia, deseori depistata tardiv, cu potentiale consecinte grave asupra sanatatii generale orale. Evolutia bolii este insidioasa, cu un debut de obicei asimptomatic, în fazele incipiente.

Ulterior, daca nu este instituit un tratament pentru parodontoza, boala progreseaza pâna în stadiul în care se produce distrugerea osului si a tesuturilor de sustinere. Chiar si dintii aparent sanatosi pot fi afectati în absenta tratamentului, ajungând la mobilitate si eventual pierderea lor.

Cât de comuna este parodontoza?

IParodontoza este una dintre cele mai frecvente afectiuni dentare la nivel global, afectând un procent semnificativ al populatiei adulte. Studiile epidemiologice indica faptul ca aproximativ 20-50% dintre adulti se confrunta cu diverse forme de boala parodontala, cu o incidenta în crestere odata cu înaintarea în vârsta.

În stadiile incipiente, boala poate fi subdiagnosticata din cauza caracterului asimptomatic, dar formele avansate sunt o cauza principala a pierderii dintilor la nivel mondial.

Pe cine afecteaza parodontoza?

Parodontoza afecteaza în special adultii de peste 30 de ani, însa riscul creste semnificativ odata cu înaintarea în vârsta. Diverse conditii de sanatate sistemice, în special diabetul, cât si obiceiurile generale de viata, pot influenta riscul de a dezvolta parodontoza mai devreme sau mai târziu pe parcursul vietii.

De asemenea, exista o predispozitie genetica, ceea ce înseamna ca persoanele cu antecedente familiale de boala parodontala au un risc mai mare de a dezvolta parodontoza.

 De ce apare parodontoza – Cauze

Parodontoza este rezultatul unui raspuns inflamator cronic la bacteriile care se acumuleaza în placa dentara si tartru, în special în zonele greu accesibile de sub gingii. Placa bacteriana este principalul factor cauzator, deoarece acumularea sa în exces faciliteaza aparitia tartrului dentar si implicit colonizarea bacteriilor patogene.

Pe lânga placa bacteriana, cauzele parodontozei includ si factori precum igiena orala deficitara, predispozitia genetica, modificarile hormonale (cum ar fi cele din sarcina sau menopauza) sau bolile sistemice.

 Factorii de risc & Complicatii pentru parodontoza

Pe lânga cauzele deja mentionate, exista si alti factori care pot creste riscul de dezvoltare si agravare a parodontozei. Printre principalii factori de risc se numara:

• fumatul (încetineste vindecarea tesuturilor si favorizeaza infectiile);
• diabetul (din cauza capacitatii reduse a organismului de a combate infectiile si a fluxului sanguin redus în gingii);
• stresul cronic (poate face organismul mai vulnerabil la inflamatii si infectii, inclusiv la nivelul cavitatii bucal);
• anumite medicamente (care afecteaza fluxul salivar sau raspunsul imunitar);
• vârsta înaintata (incidenta parodontozei creste odata cu vârsta, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate la persoanele de peste 35-40 de ani).

În lipsa unui tratament pentru parodontoza, boala poate duce la numeroase complicatii grave, cum ar fi pierderea dintilor, distrugerea osului alveolar, formarea de abcese gingivale si mobilitate dentara accentuata.

Pe lânga acestea, exista o legatura între parodontoza si alte afectiuni sistemice, cum ar fi bolile cardiovasculare si diabetul. În consecinta, complicatiile parodontozei nu se limiteaza doar la cavitatea bucala, ci pot avea impact asupra sanatatii generale.

 Stadii ale parodontozei

Parodontoza evolueaza treptat, de la forme usoare, reversibile, la la stadii avansate, ireversibile. Fiecare stadiu al bolii parodontale are specificul sau în ceea ce priveste simptomele si severitatea distrugerii tesuturilor parodontale.

În functie de severitatea afectarii gingiilor si a structurilor de sustinere, parodontoza poate fi clasificata în trei stadii principale: gingivita, parodontita superficiala si parodontita profunda.

Gingivita (incipienta) 

Gingivita reprezinta stadiul incipient al bolii parodontale, caracterizat prin inflamatia superficiala a gingiilor cauzata de acumularea placii bacteriene la nivelul liniei gingivale. Simptomele includ roseata, umflare si sângerare gingivala la periaj sau masticatie, fara a exista însa pierdere osoasa.

Gingivita este reversibila printr-o igiena orala riguroasa si detartraj profesionist. Daca nu este tratata, poate evolua catre parodontita..

Parodontita superficiala (medie)

În parodontita superficiala, infectia si inflamatia se extind sub linia gingivala, astfel ca afecteaza structurile care sustin dintii. În acest stadiu, gingiile încep sa se retraga, formând pungi parodontale, iar osul începe sa fie deteriorat usor.

Simptomele includ respiratie urât mirositoare (halitoza), sensibilitate dentara si sângerari mai frecvente. Interventia prompta poate preveni pierderea ireversibila a tesutului osos.

Parodontita profunda (avansata) 

Parodontita profunda sau parodontoza avansata este stadiul final al bolii, caracterizat prin pierderea severa a osului si a ligamentelor parodontale. Gingiile se retrag considerabil, expunând radacinile dintilor, iar pungile parodontale devin mai adânci.

Dintii devin mobili si pot cadea sau necesita extractie. Tratamentul parodontozei avansate poate implica interventii chirurgicale precum grefa de os sau operatia cu lambou, necesare pentru a încetini deteriorarea si a stabiliza dintii ramasi.

?