Printre problemele cotidiene, grijile care te insotesc de dimineata pana seara si programul stresant de la serviciu, este dificil uneori sa iti amintesti cat de importanta este igiena orala, si astfel o neglijezi. Numai ca rezultatul acestei neglijente poate duce la inca o problema majora atat pentru sanatatea ta, cat si in ceea ce priveste aspectul fizic: parodontoza.

Parodontoza (boala parodontala) este o afectine cronica de tip inflamator provocata de flora microbiana de la nivelul gurii, manifestandu-se prin imbolnavirea aparatului de sustinere a dintelui (gingia, osul si ligamentul care sustin radacina dentara)

Conform statisticilor, incidenta bolii parodontale a crescut in ultimii ani, ajungand la un procent alarmant, ea devenind „boala secolului“ in medicina dentara. Astfel, aproximativ 70% din populatia globului sufera de diferite forme de afectare a parodontiului marginal, fie sub forme usoare (simple sangerari gingivale, gingivite), fie sub forme severe (parodontoza cu avulsia progresiva a tuturor dintilor).Parodontoza evolueaza in timp indelungat si progresiv cu simptome discrete.

In prima faza apare inflamatia gingiei - gingivita - manifestata prin modificarea culorii spre rosu violaceu, papile inflamate desprinse de pe dinti, dureri, senzatia de prurit gingival, sangerari la periaj.

Treptat boala evolueaza spre structurile profunde, gingia incepe sa se retraga de pe dinti, antrenand apoi si osul alveolar, apar pungile parodontale ("buzunarase" formate intre os si dinte in care se acumuleaza bacterii, tartru, fragmente de os necrozat, etc.). In final dintii sunt expulzati din alveolele dentare.

Pierderea osoasa nu va mai fi putea compensata in intregime prin tratamentul parodontal, insa prin diagnosticarea precoce, prezentarea cu regularitate a pacientului la control si instituirea masurilor corespunzatoare se incetineste foarte mult evolutia bolii (cand stadiul bolii este avansat)  sau chiar se opreste (cand stadiul este incipient).

Principalele simptome ale parodontozei sunt:

• inflamatie si sangerari gingivale la periaj;
• halena si gust neplacut;
• senzatia de tensiune la nivelul gingiilor;
• adancirea santului gingival.

Factorii favorizanti ai parodontozei sunt generali si locali.

• Cei generali tin de predispozitia genetica, boli cronice (diabet), stresul, imunitatea scazuta, stari biologice precum sarcina sau pubertatea.  Tot ca factori generali sunt incriminati si fumatul, consumul de cafea si bauturi alcoolice in exces.
• Factorii favorizanti locali sunt:
  • malpozitiile dentare;
  • carii netratate;
  • lucrari protetice vechi;
  • igiena bucala deficitara;
  • placa bacteriana si tartrul.

Tratamentul paradontozei este complex, constand in eliminarea factorilor cauzali.

In functie de momentul in care se intervine, boala poate fi vindecata complet sau numai stopata din evolutie. 

• In prima etapa se impune o igienizare completa a cavitatii bucale, constand in detartraje profesionale repetate si dezinfectare profunda cu preparate pe baza de clorhexidina. In reusita tratamentului cooperarea pacientului este esentiala. Acesta trebuie sa inteleaga necesitatea vizitelor regulate la medicul stomatolog, cel putin o data la 4-6 luni, pentru detartraj si chiuretaj subgingival (asa zisul chiuretaj in camp inchis). De asemenea pot fi necesare aplicatii locale de substante medicamentoase antiinflamatoare, antimicrobiene sau administrarea de antibiotice pe cale orala.Pacientul va fi instruit pentru mentinerea igienei orale prin periaj corect, folosirea apei de gura, atei dentare, periutelor interdentare. 
• In etapa a doua, tratamentul poate constata in aplicatii locale de antiinflamatoare si antibiotice, interventii chirurgicale parodontale (chiuretaj subgingival, gingivectomii, operatii cu lambou, aditii osoase), tratamentul endodontic si de imobilizare a dintilor prin lucrari protetice realizate din material biocompatibil, cum este ceramica pe suport de zirconiu. 
• In a treia etapa cand boala parodontala este intr-un stadiu avansat, este recomandata extractia  dintilor mobili si inlocuirea acestora cu implanturi, protezarea efectuandu-se in acest caz prin lucrari dentare fixe (spre exemplu procedeu „Fast & Fixed“ sau, atunci cand situatia o cere, prin lucrari protetice mobilizabile.

Parodontoza este o boala ce poate fi prevenita cu destul de multa usurinta. Trebuie doar sa iti impui cateva reguli zilnice de ingrijire si sa mergi periodic la controale medicale. Aceste mici amanunte te vor face sa iti pastrezi un zambet sanatos si frumos.

Cum putem preveni paradontoza?

Cea mai buna cale de a preveni aparitia acestei boli este o igiena orala corespunzatoare. Aceasta inseamna periajul corect de minim doua ori pe zi, cu o durata de 3-5 minute si folosirea unei ate dentare si periutelor interdentare.

Pentru gingii sanatoase, urmeaza urmatorii pasi:

• Alege peria de dinti potivita: alege periute cu peri de duritate moale sau medie. Schimba periuta la 3 luni pentru a evita riscul acumularii de bacterii. Unii medici recomanda periutele electrice intrucat capetele rotative sunt mai eficente in indepartarea placii si formarea tartrului decat periutele obisnuite
• Spala-te corect pe dinti: periajul incorect nu este de nici un folos. Folosetse miscari verticale, pornind dinspre gingie spre partea libera a dintilor, pentru suprafetele dentare masticatorii foloseste miscari circulare. Atentie: periaza intotdeauna si partea interioara a dintilor, cerul gurii, precum si limba.
• Foloseste o ata dentara pentru a curata spatiile dintre dinti unde s-au acumulat bacterii.
• Mergi la un consult medical de cel putin doua ori pe an
• Mananca sanatos: o alimentatie bogata in calciu, vitamina B si C este esentiala pentru mentinerea gingiilor sanatoase. Consuma multe fructe si legume (ex : citrice, mere, fructe de padure, broccoli, spanac). Bea lapte si ia in calcul si suplimentele pe baza de calciu.

Cum iti ingrijesti dintii cand ai parodontoza?

Pasul 1. Spala-ti dintii corespunzator de doua ori pe zi. Principalii factori de aparitie ai parodontozei sunt placa bacteriana si tartrul care, cu trecerea timpul si in urma unei igiene precare, se acumuleaza pe suprafata dentara si sfarsesc prin a afecta gingiile.

Pasul 2. Mergi la un consult medical de cel putin trei ori pe an. Numai un medic poate trata acest tip de inflamatie. Detartrajul este necesar pentru ca permite curatarea dintilor, desprinzand practic depozitele de tartru. Vizitele medicale permit aprecierea stadiului in care se afla tesuturile si recomandarea unui eventual tratament.

Pasul 3. Achizitioneaza o periuta de dinti adaptata nevoilor tale. In functie de starea gingiilor este recomandat sa folosesti o anumita periuta de dinti . De exemplu, daca gingiile tale sunt inflamate si sangereaza, ai nevoie de un produs cu ”perii”  moi, care sa nu irite si mai tare tesuturile deja lezate.

Pasul 4. Foloseste o apa de gura antiseptica. Apa de gura este special creata pentru probleme gingivale (cu concentratii diferite de clorhexidina in functie de caz – produs anitiseptic folosit pentru prevenirea depunerii placii bacteriene ). Prin clatirea cu aceasta solutie dintii sunt curatati mai bine, deoarece lichidul patrunde in locurile in care periuta nu ajunge. Efectul sau antibacterian este foarte important pentru eliminarea bacteriilor, iar mirosul placut improspateaza respiratia.

Atentie !!! Bacteriile din gură migrează în organism

Ce alte complicatii cauzeaza paradontoza ?

Persoanele care nu tratează parodontoza de la primele simptome (sangerarea gingiilor) prezinta un risc de doua ori mai mare de a suferi de boli de inima. Bacteriile responsabile de paradontoza pot ajunge in sange la arterele inimii dand fenomene inflamatorii si ingustari ale arterelor ce pot duce la infarct. Riscul de infarct creste proportional cu gravitatea bolii parodontale.

Studiile efectuate pana in prezent demonstreaza legatura dintre parodontoza si bolile cardio-vasculare subliniind că de vină pentru afectarea vaselor de sânge sunt bacteriile care „trăiesc" în placa bacteriană. Potrivit specialistilor, în cazul persoanelor cu parodontoză, astfel de bacterii au fost identificate şi în compoziţia plăcilor de aterom care căptuşesc vasele de sânge.

Deşi existau suspiciuni potrivit cărora parodontoza reprezintă un factor de risc pentru boala cronică renala, cercetătorii au reuşit abia în în urmă cu patru ani să dovedească acest lucru. Un studiu efectuat in America pe un esantion de 4000 de voluntari cu varste de peste 40 de ani a demonstrat ca pacientii  care îşi pierduseră toţi dinţii din cauza parodontozei sufereau în paralel şi de boala cronică de rinichi.

Parodontoza creşte de asemenea si riscul de pneumonie şi de BPOC (un grup de boli, printre care bronşita şi emfizem). Aceste boli infecţioase se declanşează atunci când bacteriile de la nivelul cavităţii bucale migrează către arborele respirator inferior.

Exista o relatie dovedita intre problemele gingivale ale femeilor insarcinate si nasterea prematura.

Diabetul (cresterea patologica a zaharului in sange): constituie un factor de risc in aparitia si agravarea paradontozei, dar si a altor infectii. Prezenta mai multor focare infectioase face dificil controlul glicemiei, crescand astfel necesarul de insulina pentrua putea mentine diabetul sub control.