Doctrina natională privind prevenirea şi combaterea terorismului

În Strategia de Securitate Nationala a Romaniei, terorismul este inclus printre principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale, combaterea factorilor de risc generaţi de evoluţia fenomenului terorist internaţional şi de influenţele acestuia asupra stării de securitate a ţării noastre fiind un obiectiv esenţial.Strategia naţională de prevenire şi combatere a terorismului (aprobată de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, în aprilie 2002) este documentul doctrinar fundamental care valorifică solidar interesele şi necesităţile de securitate internă a societăţii româneşti, prin consolidarea mecanismelor sale de autoprotecţie faţă de fenomenul terorist.Activitatea naţională antiteroristă este axată pe concepţia de prevenire şi impune caracterul prioritar şi imperativ al identificării anticipate, prin culegere de informaţii, a premiselor de apariţie/manifestare a unei ameninţări de natură teroristă, indiferent de origine, formă de manifestare şi ţintă.Conjugarea intenţiei şi a capacităţii logistice a unei entităţi teroriste (persoană sau organizaţie) determină existenţa unei ameninţări, care, pe fondul unor vulnerabilităţi, factori de risc sau stări de pericol, se poate materializa într-o infracţiune de securitate naţională.Domeniul de acţiune şi de competenţă a Serviciului Român de Informaţii, respectiv al structurii sale antiteroriste, este reprezentat de prevenirea materializării unei ameninţări la adresa securităţii naţionale, prin disruperea intenţiilor sau capacităţilor unei entităţi teroriste şi prin eliminarea vulnerabilităţilor, factorilor de risc sau stărilor de pericol. 

Cadrul legal în materie antiteroristă

În anul 1990, USLA ia denumirea de Brigada Antiterorista şi devine unitate informativ-operativă centrală în structura Serviciului Român de Informaţii, desfăşurându-şi activitatea ulterioară în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României, Legii 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea S.R.I., ale ordinelor Directorului Serviciului Roman de Informatii, precum şi a celorlalte acte normative aplicabile în materia securităţii naţionale. Legea 51/1991 a abordat, pentru prima dată în sistemul juridic românesc, conceptul de terorism ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, iar Legea 14/1992 a atribuit Serviciului Român de Informaţii responsabilitatea prevenirii şi combaterii terorismului. Evenimentele din 11 septembrie 2001 şi evoluţiile ulterioare ale fenomenului terorist internaţional au impus o reevaluare activităţii naţionale antiteroriste şi o dezvoltare a cadrului legal, astfel:

• 2001 - Serviciul Român de Informaţii este desemnat ca autoritate naţională în domeniul antiterorist;
• 2002 - Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea terorismului;
• 2002 - Protocolul general de organizare şi funcţionare a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (S.N.P.C.T);
• 2004 - Sistemul Naţional de Alertă Teroristă;
• 2004 - Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;
• 2005 - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă;

Operaţionalizarea deplină a S.N.P.C.T. s-a încheiat în anul 2005, prin adoptarea, de către C.S.A.T., a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă (C.C.O.A.) - structură din cadrul Direcţiei Generale Prevenirea şi Combaterea Terorismului, prin care Serviciul Român de Informaţii exercită coordonarea tehnică a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului.

• 2006 - Metodologia de organizare şi executare a intervenţiei contrateroriste;
• 2007 – Strategia de comunicare şi desfăşurare a informării pentru prevenirea şi limitarea unei situaţii de risc terorist/criză teroristă.

Demersurile naţionale în domeniul antiterorism urmăresc constant identificarea unui echilibru dinamic şi realist al dimensiunilor/raporturilor dintre componentele informativ-operative şi de intervenţie antiteroristă/contrateroristă (ambele pregnant acţionale), în acord cu evaluările furnizate de sursele secrete şi implementarea măsurilor celor mai pertinente pentru asigurarea funcţionării – în timp real – a mecanismului Informaţie <-> Decizie + Coordonare <-> Intervenţie.

Rolul Directiei Generale Prevenire şi Combatere a Terorismului (DGPCT)

• coexistenţa indisolubilă în configuraţia DGPCT a componentei informative, a celei de protecţie/intervenţie - Brigada Antiteroristă , precum şi a Centrului de Coordonare Operativa Antiterorista;
• dirijarea simultană a eforturilor depuse pe cele două paliere interactive, în scopul eliminării oricăror sincope în articularea unei reacţii ferme de răspuns antiterorist;
• aplicarea, în baza statutului egal al structurilor componente, a unei concepţii integrate asupra problematicii abordate şi a măsurilor angajate ori necesar a fi derulate, simultan, de către cele două componente, la nivel central şi teritorial;
• stabilirea de strategii de etapă, pe specificul celor două structuri, menite să prevină/diminueze/înlăture, în timp util, orice forme de manifestare teroristă pe teritoriul naţional.

Componenta informativă asigură cadrul specializat de menţinere sub control - prin culegere de informaţii - a acelor evoluţii purtătoare de riscuri şi ameninţări care ar putea periclita securitatea naţională a României, în corelaţie cu dinamica formelor de manifestare a terorismului internaţional.Brigada Antiteroristă asigură şi realizează protecţia şi intervenţia antiteroristă/contrateroristă în scopul prevenirii, neutralizării şi anihilării acţiunilor teroriste pe teritoriul României.Pe ambele componente de activitate ale DGPCT, se acţionează consecvent pentru dezvoltarea relaţiilor de cooperare internă şi internaţională în domeniu.În situaţii de criză teroristă, Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă din cadrul DGPCT asigură suportul logistic şi operaţional pentru funcţionarea operativă a Centrului Naţional de Acţiune Antiteroristă (CNAAT), care este integrat funcţional în mecanismul de gestionare a crizelor şi organizat conform legii.

Până în anul 1989, pe baza unor norme interne, responsabilităţile în domeniu au revenit Unitatii Speciale de Luptă Antiterorista (USLA).