Spectacolul "Venexia" regizat de Michele Modesto Casarin, în ultimii ani colaborator constant al teatrului nostru, este inspirat de textul "Venexiana" şi de alte fragmente savuroase din scenariile de commedia dell arte. Montarea aduce în scenă o lume foarte puţin cunoscută publicului românesc: lumea curtezanelor venetiene. Şi totul începe aşa: "Acolo, la Rialto, se află cel mai grandios pod din Veneţia. Pe malul oriental se înalţă, o foarte bătrână biserică. În piaţa din faţă, se adună toată lumea din oraş. Mergând de-a lungul porticului se ajunge în Piaţa delle Erbe. Apoi, ţinând-o înainte, se ajunge în Carampane, locul în care poţi întâlni...curtezanele."

***

VENEXIA, UN PROIECT INDELUNG DORIT

Imi doream de mult sa aduc pe scena atmosfera orasului meu, Venezia, spatiu al iubirii si al pasiunii.

Inspirat fiind de un text din secolul 15, "Venexiana", un exemplu perfect al  dramaturgiei italiene erotice, am luat decizia de a il combina cu nuvela unui anonim venetian si de a prezenta rezultatul intr-un stil teatral in voga in acea epoca, burlescul, in care principalele personaje sunt tarfele si golanii. Uniunea celor doua texte mi-a permis o punere in oglinda a doua lumi diferite: pe de o parte cea a nobilimii venetiene, sclava a modelor si a etichetelor sociale, iar, pe de alta parte, cea a oamenilor saraci, plina de mizerie si suferinta.

Am dorit sa spun o poveste despre femei, despre iubire si saracie, despre orgolii si ura, lacrimi si sange...

In timpul muncii de cercetare am fost izbit de cateva detalii care au determinat saltul de la statistica la nuanta:

 CRIMA - in prima saptamana a Carnavalului din 1509 au avut loc 17 crime, situatie care l-a obligat pe Dogele Leonardo Loredan sa interzica participantilor la carnaval sa mai poarte arme asupra lor;

DESFRAUL - istoricul Marin Sanudo mentioneaza ca in recensamantul din acel an fusese inregistrat un numar de 11.000 de curtezane, la o populatie de...12.000.

Aceste detalii-nuante au trezit in mine povestea din VENEXIA.

Iulio, un tanar strain aflat in vizita la Venetia in cautarea unei aventuri este cucerit de doua nobile venetiene. In mijlocul unei cetati inecate in biserici si bordeluri, femei bogate si culte isi pierd demnitatea, coborand catre intunericul desfraului si al pierzaniei, in timp ce femei pacatoase, corupte si fara moravuri, isi regasesc orgoliul.

Acum, la final, in timp ce privesc repetitiile, imi dau seama ca de fapt nu am facut decat sa adaug putina savoare antica unei povesti actuale, pe care o putem regasi in orice tabloid contemporan, o poveste despre dragoste nestavilita, violenta, pasiuni incontrolabile.

Este oare VENEXIA oglinda lumii noastre nelinistite, salbatice, dar  avide de iubire?

Michele Modesto Casarin

*** 

Distributie

Angela, o văduvă nobilă - Anamaria Pislaru 

Menega, matroana - Dora Iftode

Oria, servitoarea Valeriei -  Ana Sivu-Daponte 

Cornelia, o târfă - Alina Craita

Valeria, o tânără nobilă - Ana Turos

Catarinella, curtezana -  Delia Riciu 

Madalena, o târfă- Emilia Manea 

Nena, servitoarea Angelei - Diana Croitoru 

Marietta, o târfă - Gratiela Badescu

Bernardo, un codoş - Sorin Dinculescu

Bortolomio Zotta, bijutier -  Niculae Punga 

Iulio, un tânăr străin    - Bogdan Untila 

Zuane, un golan - Valentin Mihalache

Bule, un golan -  Aurel Sandu

Bio, un golan - Razvan Teodorescu

Regia - Michele Modesto Casarin

Assistant de Regie - Manuela Massimi

Miscare scenica- Ioana Macarie

Designer costume - Licia Lucchese

Decor - Stefano Perocco di Meduna

Croitorie - Sonia Marianni

Recuzita - Caroline Munoz

Machiaj şi Coafuri - Samantha Peluso