Cancerul colorectal este cel mai frecvent tip de cancer al tubului digestiv. Mai mult decât atât, este pe locul doi ca frecvenţă după cancerul pulmonar la bărbaţi şi cancerul de sân la femei. Cu toate acestea, este afecţiunea care a înregistrat cele mai bune rezultate ale tratamentului dintre toate cancerele digestive, în condiţiile unui tratament precode şi complet.Ce se întâmplă?      Celulele organismului, inclusiv celulele tubului digestiv, se reînoiesc pe toată durata vieţii, prin multiplicare (diviziune celulară), la 20-30-60 de zile. Aşadar, fiecare celulă este programată să trăiască o durată limitată. Unele celule sau grup de celule, din cauza unor modificări produse la nivelul ADN-ului îşi pierd capacitatea de a se reînnoi şi refuză să mai moară. Acesta este momentul în care celulele nu mai ascultă de comenzile care vin de la restul celulelor şi se dezvoltă anarhic, conducând la formarea unor excrescenţe, a unui ţesut tumoral la nivelul tubului digestiv. Odată ce creşte în dimensiuni, această structură anormală are tendinţa de a înlocui celule sănătoase ale tubului digestiv, iar o parte din ele chiar să se extindă la nivelul altor regiuni, unde are loc procesul de metastazare. Semnele cancerului colorectal      Local, celulele canceroase se dezvoltă ca o structură străină care nu mai îndeplineşte nicio funcţie pentru organism. Ele pot produce un mucus anormal, care se poate elimina în scaun şi care poate fi un element de alarmă, ele încep să necrozeze şi să sângereze foarte uşor, producând sângerarea din scaun, ele pot să crească atât de mult încât să astupe complet lumenul intestinului gros şi să producă ceea ce se numeşte ocluzie intestinală.      Atenţie! Orice disconfort digestiv, modificări ale tranzitului intestinal, sângerare la scaun sau orice modificare de apetit, scădere ponderală trebuie să fie semnale de alarmă şi indiciile care să conducă pacientul la un consult medical de specialitate.De ce apare cancerul colorectal?      Cauzele apariţiei cancerului colorectal presupune cumularea mai multor factori. Factorul genetic este implicat cam în 5% din cancerele colorectale, însă restul de 90%-95% de cazuri apar ca rezultat al expunerii la anumiţi factori de risc dintre care cel mai important este alimentaţia, mai exact dieta de tip occidental.      Dieta hiper-calorică, bogată în grăsimi, în proteine animale, carne roşie, dar săracă în fibre alimentare (fructe, legume, zarzavaturi), conduce la apariţia cancerului colorectal. Persoanele care gătesc cu unt, untură sau seu sunt expuse la cancer colorectal.La pacienţii cu cancer colorectal, grăsimile reprezintă cam 40%-45% din aportul caloric zilnic, în timp ce în ariile cu incidenţă scăzută a bolii, grăsimile sau lipidele reprezintă numai 10%-15% din dietă. Lipidele din dietă sunt metabolizate de către bacteriile din intestin şi transformate în toxine.       Grăsimea din carnea de porc se asociază clar cu apariţia cancerului colorectal. În timp ce lipidele nesaturate din uleiul de peşte sau uleiul de măsline se asociază cu o reducere a incidenţei cancerului colorectal.      Carnea afumată aduce un plus de risc.      Fast-food-ul este complet contraindicat pentru că este o dietă hipercalorică ce produce obezitate, care creşte de două ori riscul de cancer colorectal. Studiile arată că riscul pentru apariţia cancerului colorectal creşte cu 2% pentru fiecare 100 de calorii în exces.      Riscul de apariţie a cancerului colorectal este maxim în jurul vârstei de 60 de ani, astfel că măsurile de diagnosticare precoce trebuie să se adreseze persoanelor peste 50 de ani.Colonoscopia: investigaţia principală de diagnosticare a cancerului colorectal      Colonoscopia este o procedură de investigare anală, care durează 15 minute; se realizată cu o anestezie uşoară, deci este lipsită de dureri, prezintă riscuri minime şi beneficii maxime.Cum se realizează colonoscopia?      Se introduce un tub flexibil de fibră optică pe cale anală pentru a vizualiza intestinul gros care are 1,5 – 2 m. În cazul cancerului, colonoscopia poate descoperi polipi, care indică o stare precanceroasă, dar şi tumori în diferite stadii. Mai mult decât atât, colonoscopia are capacitatea de a biopsia sau de a rezeca tumori până în 3 cm, devenind pe lângă o procedură diagnostică şi o procedură terapeutică. Tratamentul cancerului colorectal      Aşa cum spuneam, tratamentul cancerului colorectal are rezultate foarte bune, însă numai în condiţiile depistării precoce şi a unui tratament complet.      Aşadar, tratamentul chirurgical al cancerului colorectal nu este decât o primă fază a terapiei, care trebuie completată cu ajutorul chimioterapiei. Primele două stadii ale cancerului sunt întotdeauna curabile, deja în stadiul al treilea tumorile canceroase invadează organele vecine, iar în stadiul IV apar metastazele. Tratamentul cancerului colorectal în stadiile incipiente      Tratamentul chirurgical presupune îndepărtarea unui segment din intestinul gros care cuprinde tumora, alături de margini de siguraţă din jurul tumorii, în ţesut sănătos, în limite de siguranţă oncologică. Împreună cu tumora, se ridică şi ganglionii limfatici din zona respectivă. Se rezecă în general între 30-70 cm din colon, fără a afecta calitatea vieţii pacientului. Organismul are capacitatea de a regenera cu uşurinţă această modificare.Tratamentul cancerului colorectal în stadiile avansate      În stadiile avansate, se poate realiza o derivaţie externă care constă în scoaterea intestinului de deasupra prin peretele abdominal la tegument, în aşa fel încât conţinutul să se poată evacua. Poate fi o măsură temporală, urmând rezecarea tumorii, sau poate fi o măsură definitivă dacă starea pacientului este deja alterată, are metastaze hepatice, pulmonare sau în altă localizare şi gestul acesta poate doar să-i uşureze suferinţa şi să îndepărteze ocluzia.      Obligatoriu, pacienţii vor face chimioterapie! Chimioterapia poate preveni recidiva deoarece acţionează la nivel celular şi distruge acele celule rămase sau transportate în alte organe, lucru pe care chirurgul nu îl poate face. Pacienţii care fac şi chimioterapie au o rată de supravieţuire mult mai îndelungată.Anus contra naturii în tratamentul cancerului colorectal       A rămas o eventualitate în tratamentul chirurgical, dar este aplicat din ce în ce mai rar pentru că dispunem de nişte mijloace de tratament care să realizeze refacerea continuităţii colonului, fără să mai fie nevoie de anus contra naturii sau colostomie. Ea nu trebuie pierdută din vedere în anumite situaţii, mai ales în cancere avansate.Recuperarea post-operatoie      Pacientul îşi reia precoce alimentaţia. A treia zi, pacientul trebuie să-şi reia alimentaţia normală, alături de mobilizare, pentru ca după perioada spitalizării, de 7-10 zile, regimul alimentar să fie complet.      Pe termen lung, pacienţii nu trebuie supuşi unui regim alimentar restrictiv, ci trebuie să ducă o viaţă echilibrată şi o alimentaţie completă, evitând excesele, bineînţeles!Sfaturi pentru prevenirea cancerului colorectal:

Tratamentul laparoscopic al cancerului colorectal      Durează mai mult, costă mai mult, necesită un instrumentar adecvat, dar se poate face. Pacienţii se simt mai puţin traumatizaţi, se refac mai uşor.      Progresele în tratamentul cancerului de colon sunt atât de mari, încât chiar în cazul metastazelor hepatice după cancerul colorectal se pot îndepărta metastazele alături de cancerul propriu-zis şi până la 40% din aceşti bolnavi trăiesc peste 5 ani după îndepărtarea acestor metastaze. În trecut, apariţia metastazelor hepatice însemna condamnarea pacientului în maximum 6 luni. Astăzi, se asigură o supravieţuire de peste 5 ani pentru aceşti bolnavi, dacă numărul metastazelor este limitat.