Tratamentele stomatologice specifice chirurgiei dento-alveolare se pot desfăşura în cabinetul (clinica) de stomatologie. Dintre aceste tratamente stomatologice cele mai uzuale sunt: extracţii dentare, rezecţia apicală, chistectomia, chiuretajul subgingival, chirurgia parodontală, implantul dentar, etc.

Extracţia dentară este o manopera stomatologică prin care se elimină un dinte bolnav, care provoacă şi întreţine reacţii patologice locale şi/sau generale care nu pot fi rezolvate prin alte tratamente stomatologice mai putin invazive. Alegerea acestei soluţii drastice de tratament stomatologic are loc după o epuizare a tuturor alternativelor de salvare a dintelui şi după o discuţie prealabilă a medicului dentist (stomatolog) cu pacientul.

Odontectomie este procesul de extractie a unui dinte inclus.       

Rezecţia apicală este o metodă chirurgicală ce constă în extirparea apexului dentar (vârful rădăcinii) împreună cu ţesutul osos înconjurator infectat, fiind precedată sau nu de tratament stomatologic endodontic corect.

Chistectomia este un procedeu stomatologic invaziv, de extirpare a unui chist apărut în zona de interes buco-maxilo-facial.

Frenectomie – repozitionarea frenului labial sau lingual.

Chiuretajul subgingival are ca scop curăţirea rădăcinii dinţilor în vederea reconstrucţiei gingivale. Acesta se realizează cu ajutorul chiuretelor parodontale care îndepărtează placa bacterienă, tartrul şi ţesuturile afectate (ligamentele parodontale).

Chirurgia parodontală include totalitatea manevrelor stomatologice invazive ale tratamentului stomatologic împotriva bolii parodontale. Drumul către boala parodontală propriu-zisă porneşte de la igiena orală necorespunzătoare şi se manifestă prin gingii roşii şi sensibile ce sângerează la periaj, mâncărime şi uşoare dureri gingivale, etc – gingivita. În această fază incipientă tratamentul stomatologic este unul neinvaziv. Netratată, gingivita duce la parodontopatie (parodontoză). Tratamentul stomatologic în acest caz poate presupune şi manevre stomatologice invazive specifice chirurgiei parodontale, ca de exemplu: gingivectomie, grefă mucozală, adiţie osoasă şi regenerarea tisulară ghidată, îndepărtarea dinţilor compromişi, etc.

Implantologia dentară face parte din chirurgia buco-maxilo-facială care presupune realizarea unor lucrări protetice dentare cu sprijin pe implantul dentar montat în os.

Astăzi, din ce în ce mai mulţi pacienţi preferă metoda de tratament prin implant dentar în defavoarea protezelor sau punţilor clasice pe dinţi, fiind prima soluție de tratament în cazul pierderii unuia sau mai multor dinți.

Implantul dentar cel mai întâlnit este de tip şurub cu o suprafaţă de contact cât mai mare, ceea ce asigură o fixare stabilă. Pacienţii cu implanturi dentare redobândesc şansa de a mânca aproape orice şi de a zâmbi încrezători şi fără reţineri.

Implantul dentar reprezintă una din marile descoperiri ale medicinei dentare, aducând soluţii revoluţionare şi speranţa pacienţilor edentaţi (cu dinţi lipsă), în anumite cazuri schimbând practic vieţile oamenilor.

Inserate pe locul fostelor rădăcini, implanturile dentare constituie baza noilor dinţi, care vor avea rol funcţional şi o estetică asemănătoare dinţilor naturali.

Pacienţii protezaţi prin implanturi recâştigă abilitatea de a mânca aproape orice şi zâmbesc cu încredere, ştiind că noii lor dinţi arată impecabil. Prin inserarea implantelor dentare se păstrează integritatea structurii faciale (a arcadelor dentare), reducând inconvenientele pe care le produce pierderea unuia sau mai multor dinţi.

Implanturile dentare reprezintă la ora actuală singura posibilitate de a înlocui dinţii lipsă prin protezare fixă (diferită de protezele mobile, care trebuiesc îndepărtate din gură pentru igienă), rezultând o dentiţie foarte apropiată de dinţii naturali.

Cine poate fi candidat pentru un implant dentar?

În general, orice persoană căreia îi lipseşte unul sau mai mulţi dinţi poate recurge la implantul dentar, dar limitele sunt date de cantitatea şi calitatea osului receptor, de poziţia sinusului maxilar sau a nervului alveolar inferior, cât şi de cauze legate de starea generală a organismului.

E bine de precizat că după operaţie pacienţii trebuie să respecte o igienă locală foarte bună, deoarece în lipsa acesteia apar inflamaţii gingivale care pot duce la pierderea implantului în timp.

Ca regulă, înainte de plasarea implanturilor dentare se face un set de radiografii speciale şi analize de sânge.

   Etapele implantului dentar

Contraintdicaţii :

• Starea de graviditate sau lactaţie
• Osteoporoza într-o formă uşoară (se dozează fosfataza alcalină/fosfataza acidă)
• Boli cardiace compensate (dacă pacientul ia anticoagulante, tratamentul va fi întrerupt şi se va trece pe terapie cu antibiotice)
• Reumatism articular acut
• Diabet zaharat
• Alergie la unul din materialele implantate (titan sau zirconiu)
• Nevralgia esenţială de trigemen
• Bruxismul

Analize:

Colesterol; Timpi de sângerare; Timpi de coagulare; Transaminaze; Hemoleucogramă; Glicemie; Acid uric; Uree; VSH.