LăcaÅŸul de cult actual a fost ridicat pe locul unde a mai existat cel puÅ£in o biserică. Se ÅŸtie că aici s-a aflat la mijlocul secolului al XIX-lea o biserică din lemn care avea hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de Vasile ÅŸi Chiriac, farmazoni (francmasoni). Chiriac era nepotul polcovnicului (colonelului) Procopie Canusius, care fusese proprietarul unei importante averi pe malul DâmboviÅ£ei. Aici au fost îngropaÅ£i eroii pompieri căzuÅ£i în luptele cu turcii de la 13 septembrie 1848 de pe Dealul Spirei ÅŸi de la bariera de pe Podul de Pământ (Calea Plevnei). Într-o groapă comună au fost înmormântaÅ£i cu toate onorurile doi ofiÅ£eri (lt. Nicolae Dănescu ÅŸi slt. Stărostescu) împreună cu 47 de soldaÅ£i pompieri. La 13 septembrie 1998, la aniversarea a 150 de ani de la jertfa acestora, a fost sfinÅ£it în curtea bisericii un monument funerar din marmură.

 Din revista Magazin Istoric, nr. 6-1967, aflăm că ea a fost construită în anul 1836 pe terenul mănăstirii “Sfântul Sava”, servind drept biserică a cimitirului. Biserica purta supranumele Malmaison, după cazarma care se afla vis-a-vis de ea.

Actuala biserică, cu hramurile Sf. Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie) ÅŸi Sf. Muceniţă Filofteia de la Curtea de ArgeÅŸ (7 decembrie), a fost construită după acelaÅŸi plan arhitectural între anii 1906-1908 cu sprijinul enoriaÅŸilor, ctitor principal fiind doamna Elisabeta P. Nichifor, care a contribuit substanÅ£ial la ridicarea sfântului lăcaÅŸ spre pomenirea fiicei sale Mărioara, care a trecut la Domnul în anul 1902 la vârsta de 20 de ani. Monumentul funerar al acesteia ÅŸi cel dedicat ctitorilor Elisabeta ÅŸi Petrache Nichifor se află în faÅ£a bisericii. Preot paroh era în acea vreme părintele Dobre Enescu

LăcaÅŸul, împodobit cu pictură în ulei, a fost sfinÅ£it în anul 1909 în timpul Mitropolitului Primat Athanasie Mironescu, conducătorul ţării fiind Carol I. Catapeteasma a fost lucrată din lemn de tei de către sculptorul Babic ÅŸi acoperită cu foiţă de schlag-metal. Cutremurul din 1940 a afectat substanÅ£ial edificiul, fiind necesară consolidarea cu tiranÅ£i dubli de fier în anul 1943. Doi ani mai târziu a fost reparat acoperiÅŸul, deteriorat în timpul bombardamentelor din cel de-al doilea război mondial.Un deceniu mai târziu, în 1954, a fost începută repictarea bisericii prin metoda fresco de către pictorul Nicolae Stoica, care va dura până în 1963. Cutremurul din 4 martie 1977 a distrus acoperiÅŸul de Å£iglă, a dus la fisurarea pereÅ£ilor ÅŸi a afectat structura de rezistenţă a turlei cu clopote. ReparaÅ£iile au fost începute imediat din grija preoÅ£ilor Petre Murărescu ÅŸi Iordache Pascu, care au fost sprijiniÅ£i substanÅ£ial de enoriaÅŸi ÅŸi de patriarhul Justinian Marina.

În următorii ani, preotul paroh Teodor Moldoveanu ÅŸi preotul Miluţă Bucată, împreună cu membrii consiliului parohial ÅŸi credincioÅŸii parohiei, au reuÅŸit să termine restaurarea picturii care era acoperită de funingine. Restaurarea a fost efectuată de pictorul Petre AchiÅ£enie, lucrările fiind terminate în anul 1983, în timpul patriarhului Justin Moisescu.

În anul 1992 a fost numit paroh părintele protosinghel Vartolomeu Bogdan, secretarul Institutului Biblic ÅŸi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române din acea vreme. În timpul păstoririi sale a fost reparat acoperiÅŸul afectat în decembrie 1989, fiind efectuate ÅŸi alte reparaÅ£ii ÅŸi dotări ale bisericii ÅŸi casei parohiale. De asemenea, a fost construit un paraclis în nordul bisericii, cu hramul Sfânta Treime (ziua de luni după duminica Rusaliilor). Pictura paraclisului a fost realizată de pictorul Silviu Călugăru iar iconostasul de către sculptorul Alexandru Mocanu. Tot din grija preacuviosului părinte Vartolomeu Bogdan s-au mai realizat ÅŸi o hotă pentru lumânări, o cruce placată cu marmură ÅŸi un bazin pentru aghiasmă.

În anul 2006 a fost numit preot II părintele conferenÅ£iar doctor Constantin Preda, pe atunci ÅŸeful catedrei de Noul Testament a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din BucureÅŸti. În luna ianuarie 2008, preafericitul părinte patriarh DANIEL l-a numit preot paroh. În scurt timp a fost transferat aici, de la mănăstirea Antim din Capitală, ÅŸi părintele George Ghionea. În toamna anului 2008, Parohia Sfântul Gheorghe - Plevna a primit cel de-al treilea slujitor, părintele Iuliu Adrian Blaga