Ne dorim copii fericiti si sa aiba un echilibru in viata aleasa de ei in viitor. Pentru a-i sprijini sa devina astfel le oferim accesul la educatie. De cele mai multe ori, aceasta se concentreaza pe activitati educative, limbi straine, informatica, cursuri intensive, uitand ca acesti copii au nevoie sa inventeze, sa infrunte riscuri, sa sufere deceptii, sa se joace impreuna si sa se bucure de viata. Au nevoie de dezvoltare personala.

Copiii invata sa opereze cu elemente logice, dar nu stiu sa abordeze esecurile, invata sa rezolve probleme de matematica, dar nu stiu sa-si rezolve propriile conflicte interioare, fac analiza matematica, dar sunt incapabili de analiza propriei vieti.

Pentru ca micutul tau sa se dezvolte armonios, începem Ora de joaca cu activități de dezvoltare emoţională. Din păcate dezvoltarea emoţională este deseori trecută cu vederea, ca şi cum ar fi de la sine înţeleasă. Însă şi emoţiile trebuiesc învăţate, cunoscute, înţelese, şi în cele din urmă controlate.

O bună dezvoltare emoţională trebuie să înceapă de la vârste mici. Primii paşi se referă la construirea vocabularul emoţiilor, precum şi la capacitatea copilului de a-şi recunoaşte propriile emoţii şi pe ale celor din jur. Cu timpul copilul va învăța cum să își exprime emoțiile într-un mod adecvat, și ce să facă când are anumite trăiri negative. De asemenea va învăța și să înțeleagă emoțiile celorlalți din ce în ce mai bine.

Aici este lista cu joculețele de dezvoltare emoțională pe care le poți face cu copilul tău, și care te vor ajuta in relatia cu copilul tau.

Joc: Cum se simte iepuraşul Urechilă?

Vă prezint un joculeț de dezvoltare emoțională care îl ajută pe copil să identifice emoţiile celorlalţi, și să înțeleagă de ce apar ele. Nu necesită pregătire specială, ci doar să ai chef de joacă cu micuțul tău. Cu cât jocul este mai interactiv cu atât copilului îi va plăcea mai mult. Este potrivit pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 si 6 ani, dar se poate adapta și pentru vârste mai mari, dacă îmbogățești povestea cu mai multe detalii.Vârsta potrivită: între 3 si 6 ani Materiale necesare: Un iepuraș de jucărie (opțional). Ce trebuie făcut: Spune-i micuţului că astăzi îi vei spune povestea iepuraşului Urechilă. Poţi să inventezi tu o poveste scurtă, sau o poţi spune pe cea de mai jos. Cât timp spui povestioara poţi folosi şi un iepuraş de jucărie, ca să fie mai antrenant. Spune povestea expresiv, şi după fiecare întâmplare întreabă-l pe copil: Cum crezi că se simte iepuraşul? Pune întrebările natural, fără să pară că îl interoghezi. Încurajează-l să se exprime deschis. Dacă observi că micuţul se blochează, poţi să îi spui tu cum crezi că se simţea iepuraşul în respectiva situație. O sugestie de poveste: Într-o zi iepuraşul Urechilă s-a trezit de dimineaţă după ce a visat ceva frumos. Cum crezi că se simţea? (Invită-l să răspundă). Îi era foarte foame şi i-a cerut mamei sale un morcov. Mama sa i-a dat şi l-a mângâiat pe urechi spunându-i că o să se facă un iepuraş tare zglobiu ( Cum s-a simţit iepuraşul când mama i-a spus asta?). Iepuraşul a întrebat-o pe mama lui dacă poate să iasă la joacă şi ea i-a spus că mai întâi el trebuie să îşi facă patul. (Cum s-a simţit atunci iepuraşul?). După ce şi-a făcut patul, Urechilă a ieşit afară din casă. Acolo s-a întâlnit cu prietenii lui, alţi iepuraşi mai mici (Ce a simţit când i-a văzut?). Au început să construiască un castel în nisip, şi o iepuroaică mică i-a dărâmat din greşeală castelul (Cum s-a simţit atunci Urechilă?) Iepuroaica şi-a cerut scuze şi cei doi s-au împăcat, şi au decis să construiască împreună un alt castel (Ce a simţit iepuraşul?). Peste o oră mama iepuraşului l-a chemat în casă pentru a mânca (Cum s-a simţit când a plecat în casă?) Bine de știut: Încurajează-ţi copilul să denumească cât mai multe emoţii pe măsură ce răspunde la întrebări. La început poate că va fi tentat să răspundă numai cu bine/rău, aşa că poţi să îi sugerezi tu emoţii, dacă vezi că el nu ştie. De asemenea poţi să explici de ce au apărut unele emoţii. Spre exemplu la întrebarea “Cum s-a simţit Urechilă când iepuroaica i-a stricat castelul de nisip?”, dacă îi spui că s-a simţit trist, poţi adăuga “pentru că a muncit mult ca să iasă frumos”. De asemenea poți folosi secvențe din viața de zi cu zi a copilului, pentru a observa cum se simte el in acele momente.

Joc: Ce culoare au emoţiile mele?

Orice culoare poate fi asociată cu una sau mai multe emoții, precum orice emoție poate să aibă propria ei culoare. Îți propun următorul joculeţ de dezvoltare emoțională prin care să îți înveți micuțul cât mai multe emoții. Cu cât copilul este mai mare, cu atât joculețul poate fi făcut cu emoții mai nuanțate. Cînd îi explici o nouă emoție, poți să folosești exemple de situații în care te-ai simțit așa. Joculețul este potrivit de la vârsta de 4 ani. Vârsta potrivită: de la 4 ani Materiale necesare: cartonaşe colorate în 6 culori: galben, portocaliu, roşu, albastru, verde şi negru. Ce trebuie făcut: Spune-i micuţului tău că astăzi veţi descoperi o mulţime de emoţii noi. Aşează pe o masă cartonaşele colorate, şi apoi roagă-ţi copilul să aleagă cartonaşul care se potriveşte cel mai bine cu felul în care se simte el pe moment. Alege şi tu unul. Apoi invită-l să denumească o emoţie care se potriveşte cu cartonaşul lui. Roagă-l apoi să aleagă alt cartonaş, şi să spună o emoţie care se potriveşte cu culoarea aleasă. Repetă acelaşi lucru cu toate cartonaşele. Bine de știut: Fiecare dintre noi asociem la aceeaşi culoare emoţii diferite. Spre exemplu pentru unii roşu înseamnă pasiune, pentru alţii furie, pentru alţii frică. De aceea este foarte important să îţi laşi copilul să găsească propriile asocieri culoare-emotie, fără să îl corectezi sau să îi spui că greşeşte. Nu există răspunsuri corecte sau greşite când vine vorba de emoţii. Acceptă pur şi simplu emoţia spusă de el şi încurajează-l să continue. Aceasta nu este o lecţie didactică, ci un joc pe care îl faceţi împreună și care vă va ajuta să vă dezvoltați inteligenta emotionala.

Joc: Butonul magic al emoțiilor

Continuăm seria de jocuri de dezvoltare emotionala cu un joc potrivit copiilor cu vârsta mai mare de 5 ani. Acesta are ca scop exersarea controlului asupra propriilor emoţii negative. Dacă la început copilul este copleşit de emoţii şi nu îşi poate controla reacţiile la furie sau frustrare, cu timpul el învaţă să exercite un oarecare control asupra propriilor sale comportamente. Acest control se dobândeşte treptat, se exersează, şi copilul are nevoie să fie sprijinit de părinţi ca să îl dobândească. Părinții trebuie să îi ofere copilului un model adecvat de a reacţiona la frustrare şi să îl ajute să găsească modalităţi mai adecvate de exprimare a emoţiilor negative. Joculeţul pe care ţi-l propun este un ajutor pentru tine şi copilul tău în astfel de situații. El apelează la simbol, metaforă şi magic, adică se potriveşte felului de a gândi specific copiilor. Vârsta potrivită: peste 5 ani. Materiale necesare: Un buton confecționat din carton sau plastic (foloseşte-ţi imaginaţia pentru a improviza unul). Ce trebuie făcut: Spune-i micuţului tău că ai găsit într-un loc special un buton magic. Acesta are puterea de a-l ajuta când este furios sau supărat pe cineva. Tot ce trebuie să facă în acele situaţii este să spună cum se simte (de exemplu: mă simt furios!), să apese pe el, şi apoi să aştepte un minut, timp în care butonul îşi face efectul magic şi emoţia care îl supără scade. Când furia (sau supărarea, tristeţea) scade, butonul magic va face astfel încât să îi apară în minte o idee despre ce se poate face pe viitor când va mai apărea acea emoţie negativă. După ce îi trezeşti curiozitatea copilului, întreabă-l mai întâi în ce situaţii ar vrea să îl folosească. Faceţi apoi o probă a butonului. Spune-i că o perioadă acesta va sta într-un loc unde îl poate vedea şi îl poate folosi ori de câte ori are nevoie. Pentru început adu-i tu aminte să apese butonul ori de câte ori vezi că este supărat, trist sau nervos. De câte ori apasă butonul, încurajează-l să spună cum se simte şi fii alături de el până se linişteşte. După un timp poţi renunţa la buton, spunându-i că acum butonul magic este atât de puternic, încât trebuie doar să se gândească la el, că el își va face efectul cu aceeaşi putere. Bine de ştiut: Pentru copii obiectele concrete sunt un suport foarte util în dezvoltarea unor deprinderi. Cu ajutorul acestui buton, copilul învaţă de fapt să îşi exprime emoţiile, să îşi amâne reacţiile de moment şi să poată experimenta noi feluri de a reacţiona la furie, supărare şi stres. Unii părinţi cred că dacă folosesc soluţiile magice pentru copii este ca şi când îi păcălim. Aceştia trebuie să ştie că oricum copiii îşi imaginează fel de fel de soluţii magice, pentru că acesta este felul lor specific de a gândi până la vârsta de 7-9 ani. Practic noi doar învăţăm să vorbim pe limba lor şi folosim o soluţie potrivită vârstei lor pentru a-i ajuta atunci când au nevoie.

Joc: Paşi spre viitor

Când ne imaginăm viitorul, ne gândim de fapt la propriile dorinţe şi idealuri. Pentru unii viitorul este vag şi indefinit, ca o nebuloasă în care orice este posibil. Pentru alţii însă viitorul este locul în care planurile lor se vor materializa. Jocul pe care ţi-l propun îl ajută pe copilul tău să îşi creeze o imagine cât mai clară a ceea ce îşi doreşte să fie în viitor. Această imagine poate deveni forţa călăuzitoare care îl va îndrepta spre realizarea dorințelor sale. Vârsta potrivită: peste 10 ani Materiale necesare: 4 coli de hârtie, creioane colorate Ce trebuie făcut: Spune-i copilului tău că jocul pe care-l veţi face este asemeni unei călătorii în viitor. Într-o atmosferă relaxantă, roagă-l să îşi imagineze cum ar vrea să arate el la 25 de ani. Pentru a-şi crea o reprezentare cât mai clară a lui în viitor, invită-l să deseneze pe hârtie această imagine.După ce şi-a conturat felul în care va arăta, întreabă-l cum crede că va fi viaţa lui atunci: unde va trăi, ce anume va lucra, ce hobbyuri va avea, cum va arăta familia lui, ce persoane vor fi în jurul lui. Invită-l să îşi imagineze cum va fi o zi obişnuită din viaţa lui. Încurajează-l să îşi construiască o imagine cât mai detaliată a lui în viitor. Încearcă să nu îl conduci tu spre o direcţie anume, ci lasă-l pe el să aleagă liber ce, unde, şi cum ar vrea să fie. Întreabă-l cât este de mulţumit de felul în care şi-a imaginat că va fi. Dacă este un aspect care îl nemulţumeşte, ajută-l să îl corecteze, astfel încât până la urmă să rezulte o imagine de care este complet mulţumit. După ce se termină acest exerciţiu de imaginaţie, propune-i copilului să înceapă chiar acum să se pregătească pentru viitor. Oferă-i trei coli de hârtie: pe prima roagă-l să scrie în partea de sus meseria pe care vrea să o aibă la 25 de ani. Pe cea de-a doua, spune-i să scrie în partea de sus cum va arăta el din punct de vedere fizic, iar pe ultima roagă-l să scrie ce realizări importante va avea atunci, spre exemplu: “voi şti să cânt la chitară foarte bine, şi voi fi într-o trupă de muzică”.Alege prima hârtie, pe care a scris meseria lui la 25 de ani. Spune-i că pentru a ajunge să facă respectiva meserie trebuie să se pregătească din timp. Roagă-l să-şi imagineze că în josul foii este momentul prezent, şi în partea de sus este viitorul. El va trebui să scrie în spaţiul gol ce paşi trebuie să facă pentru a ajunge să aibă respectiva meserie. Paşii nu trebuiesc scrişi neapărat într-o ordine anume. Spre exemplu, un copil poate începe de la mijlocul foii, unde scrie: “să intru la facultatea de ingineri”. Mai jos, poate adăuga: “să intru la liceu, profil mate-info”. Mai jos, scrie: “să învăţ mai bine la matematică”. Deasupra propoziţiei “să intru la facultate”, poate scrie: “să fac multe invenţii”. Mai sus poate fi: “să vorbesc cu un profesor despre invenţiile mele”.  Ajută-l pe copil să îşi facă o planificare cât mai detaliată a paşilor pe care trebuie să îi urmeze pentru a ajunge la propoziţia cea mai de sus. Procedează la fel şi cu următoarele două foi.  Dacă copilul nu îşi imaginează prea mulţi paşi pentru atingerea scopului, poţi să îl ajuţi cu întrebări de tipul: “ce trebuie să faci ca să intri la liceul de mate-info?” Astfel, din aproape în aproape, se poate crea o planificare a viitorului.  Indiferent cât de detaliaţi sau nu sunt paşii spre viitor, mulţumeşte-i copilului pentru implicarea lui în acest joc. Bine de ştiut:  Chiar dacă imaginea din viitor creată de copil este prea îndrăzneaţă, nu incerca să îl faci să renunţe la ea. Până la urmă, fiecare copil are dreptul să viseze şi să îşi imagineze viitorul aşa cum vrea el, fără să se întrebe de la început cât de realizabil este. Dacă noi îi transmitem mesajul că nu se poate să îşi atingă visele, oricât de îndrăzneţe sunt ele, el poate fi foarte dezamăgit. În etapa în care copilul planifică pas cu pas ce are de făcut, el de fapt învaţă să îşi creeze o strategie de viitor. În timp, această strategie poate fi modificată, îmbogățită, chiar re-gândită. Spune-i copilului că oricând poate să modifice pașii la care s-a gândit acum. Acest joc de dezvoltare emoţională poate fi folosit şi pentru adolescenţi sau studenţi ca o metodă de orientare a carierei. În acest caz, este important ca imaginea construită în viitor să fie realistă, pentru că altfel adolescentul nu se va motiva să o atingă. De asemenea, adolescenţii au o nevoie mai mare de a construi planuri concrete, realiste, posibil de atins, aşadar etapa de planificare trebuie să fie mai detaliată. Prin măreția lor, visele par mereu îndepărtate. Însă din momentul în care întrevedem o cale de a ajunge la ele, prindem curajul de a le transforma în realitate.

Joc: Sfaturi preţioase

Fiind adulți, de multe ori se întâmplă să avem dificultăți în a ne controla reacţiile. Pentru copii însă, stăpânirea de sine este o sarcină mult mai dificilă, din cauză că emoţiile lor sunt mai puternice şi încă nu şi-au format în totalitate autocontrolul. În loc să fim nerealişti, pretinzându-le copiilor să se poarte întotdeauna așa cum ne dorim, ar fi mult mai util să îi ajutăm în dobândirea auto-controlului. Jocul pe care ţi-l propun este o modalitate de a-l ajuta pe copil să facă faţă cu bine unor situaţii în care nu se poate purta aşa cum îşi doreşte. Vârsta potrivită: Peste 7 ani Materiale necesare: Hârtie și creioane colorate Ce trebuie făcut: Pentru a face acest joc trebuie să alegi un moment în care si tu și copilul aveți o dispoziție bună. Păstrarea unei atmosfere lipsite de critică şi reproşuri este esenţială în desfăşurarea acestui joc. Spune-i copilului că uneori facem anumite lucruri pe care le regretăm mai târziu, de exemplu spunem unele cuvinte care îi rănesc pe ceilalți, luăm decizii pripite la impuls, acuzăm pe cineva pe nedrept, facem ceva ce știm că este interzis, etc. Poți să dai și tu un exemplu din experiența personală, când ai făcut ceva ce mai târziu ai regretat. Spune-i copilului să se gândească la o astfel de situație, în care face lucruri pe care mai apoi le regretă. Delimitaţi cât mai bine această situaţie, punându-i întrebări concrete: Când se întâmplă acest lucru? Cine este în preajma ta în acele momente? Ce anume te supără atunci? Dacă copilul doreşte, roagă-l să deseneze această situație. Spune-i copilului să aleagă 3 persoane pe care le apreciază foarte mult, în afară de tine. Pot fi persoane pe care le cunoaşte sau pe care nu le-a întâlnit niciodată în realitate. Rând pe rând, invită-l să îşi imagineze cum ar reacţiona respectivele persoane dacă ar fi în locul lui în acea situație. Pune-i următoarele întrebări ajutătoare: De ce crezi tu că el/ea s-ar comporta aşa? Cum de reuşeşte să se poarte aşa? Crezi că felul în care s-ar purta lui/ei ar rezolva problema? Ce sfat crezi că ţi-ar da? După ce copilul şi-a imaginat ce ar face şi ce i-ar spune fiecare persoană pe care o admiră, propune-i să aleagă sfaturile care i-au plăcut cel mai mult şi să se gândească cum anume să le pună în practică. Ajută-l să găsească modalităţi concrete de a se comporta în acea situație. Cu cât găsiţi mai multe soluţii alternative de comportament, cu atât este mai bine. La sfârşit, spune-i copilului să se deseneze pe el punând în practică cea mai bună soluție găsită. Bine de ştiut: Mulţi părinţi au tendinţa să creadă că problemele copiilor se manifestă permanent și că sunt generale, când în realitate ele apar doar în anumite momente specifice. Acest joc te poate ajuta să realizezi că micuțul tău are dificultăți de a se controla doar în anumite momente concrete. Când problemele sunt mai bine delimitate ai şanse mai mari să găseşti rezolvări simple. Chiar dacă copilul nu va pune în practică imediat soluţiile găsite în acest joc, simplul fapt de a şti că poate să se comporte şi altfel va ameliora problema. Cea mai mare calitate a acestui joc este că va dă ocazia ţie şi copilului tău să lucraţi împreună. Dacă copilul observă că este ascultat, că vrei să îl înţelegi şi să vezi lucrurile şi din punctul lui de vedere, se va simţi mult mai respectat şi luat în serios. În felul acesta el te va vedea ca pe un aliat, nu ca pe un judecător de care să se teamă. Astfel el va fi mai deschis faţă de tine şi relaţia voastră va fi mai strânsă. Se spune că unde-s doi, puterea creşte. Fii de partea copilului tău atunci când are nevoie, pentru ca el să aibă puterea să depăşească momentele dificile!