Etapa I: Deschiderea succesiunii

Deoarece moştenirea se deschide prin moarte, data deschiderii succesiunii este cea a morţii celui care lasă moştenirea. Dovada morţii se face cu certificatul de deces sau cu o hotărâre judecătorească declarativa de moarte rămasa definitivă.

Etapa a II-a: Transmisiunea succesorală sau devoluţiunea succesiunii

La moartea unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite moştenitorilor săi legali sau testamentari.  

Chiar dacă transmiterea patrimoniului celui care decedează operează din clipa morţii sale, această transmitere nu are caracter definitiv şi obligatoriu. Legea reglementează că nimeni nu este obligat sa accepte o moştenire care i se cuvine. Prin urmare, moştenitorul (sau succesibilul) are dreptul să aleagă între consolidarea titlului de moştenitor prin acceptarea moştenirii şi desfiinţarea acelui titlu prin renunţarea la moştenire.

În concluzie, moştenitorul are următoarele variante de opţiune succesorala:

a) să accepte pur şi simplu moştenirea;

b) să renunţe la mostenire.

Etapa a III-a: Împărţeala sau partajul succesoral

Partajul sau împărţeala este operaţiunea juridică care pune capăt stării de indiviziune (coproprietate) prin împărţirea, în natură sau prin echivalent, a bunurilor aflate în indiviziune şi care are ca efect înlocuirea retroactivă a cotei-părţi ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra anumitor bunuri sau valori determinate în materialitatea lor. Citiţi mai multe despre noţiunea de partaj, felurile acestuia, obiectul impartelii si cine o poate solicita, in acest articol: Partaj succesoral. Notiune, felurile si obiectul impartelii, capacitatea de exercitiu necesara

Partajul proprietăţii moştenite se poate face ambiabil, prin buna înţelegere a moştenitorilor (partaj voluntar) sau pe cale judiciară atunci când moştenitorii nu se înţeleg asupra părţii din moştenire care să-i revină fiecaruia. Pentru detalii suplimentare, accesaţi: partajul succesoral voluntar, respectiv partajul judiciar.

Calcul cote succesorale legale. Cine şi cât moşteneşte?

Răspundeţi la întrebările de mai jos cu privire la rudele defunctului pentru a afla care sunt moştenitorii legali şi ce cote moşteneşte fiecare (.

Defunctul, la data decesului - data deschiderii moştenirii:

» Avea copii, nepoţi, strănepoţi etc. (descendenţi) în viaţă?» Avea cel puţin un fiu sau o fiică în viaţă?» Era căsătorit?Cote moştenire:

Dacă defunctul avea la data decesului copii în viaţă şi era căsătorit:

• soţul supravieţuitor moşteneşte o cotă de 1/4 din averea defunctului;
• copiii moştenesc cota de 3/4 împreună, împărţită în mod egal.

Cota unui copil decedat înaintea defunctului este moştenită în mod egal de către proprii copii, aflaţi în viaţă la data decesului defunctului.

* - dacă defunctul a lăsat testament, moştenitorii legali vor moşteni în cotele indicate doar bunurile neatribuite în exclusivitate moştenitorilor testamentari. Totuşi, dacă prin testament sau donaţii făcute în timpul vieţii, defunctul a încălcat rezerva moştenitorilor legali, aceste liberalităţi excesive vor putea fi reduse. Citiţi detalii aici: reducţiunea liberalităţilor excesive.

** - pot exista mai mulţi părinţi în cazul adopţiei.