Aţi tocat vreodată ceapă? Ce aţi simţit atunci? Că vă ustură înţepător ochii şi nasul care curg în acelaşi timp apos fără să-i puteţi stăpâni în vreun fel. Dacă pentru o răceală care se manifestă în acest fel veţi lua remediul homeopat Allium cepa atunci veţi scăpa de răceală. Aceasta este homeopatia. Similarul care vindecă similarul. Homeos, homoios = asemanator, pathos = boală. Adică ceva care poate provoca suferinţa respectivă (cum ar fi ceapa) poate trata boala care prezintă aceleaşi simptome, dacă este administrat sub formă de remediu homeopat. Poate ar trebui menţionat aici că homeopatia nu este fitoterapie (terapia cu plante) pentru că foarte des se face această confuzie. Remediile homeopate

Tratamentul se face cu remedii homeopate. Acestea au diverse forme de prezentare, de obicei granule sau soluţii. Originea remediilor este foarte variată: vegetală (Arnica, Bryonia, Pulsatilla etc.), minerală organică (ex.Benzoic acid) sau anorganică (Aurum metallicum), animală - se folosesc insecte în intregime sau anumiţi produşi ai acestora (Apis melifica, Sepia, Lac caninum etc.), imponderabile (X-ray etc.) sau produşi patologici (nosode). Practic din orice substanţă, care poate produce un simptom (aşa cum am aratat mai sus cu ceapa), se poate face un remediu. Aceste substanţe sunt diluate şi dinamizate dincolo de nivelul la care ar putea fi toxice administrându-se astfel încât boala să poata fi vindecată prin întărirea sistemului de apărare. Acest proces de diluare şi dinamizare succesivă se numeşte potenţare. Pe recipientul cu remedii este scrisă substanţa din care este obţinut remediul şi gradul de potenţare (CH 1,2,3...30,200 e.t.c. sau D). Potenţele înalte au o acţiune mai profundă şi mai prelungită decât cele joase.

Consultaţia homeopată

Consultaţia de homeopatie este o consultaţie specifică, diferită de consultaţiile medicale obişnuite .Ea are ca scop alegerea unui remediu homeopat care să semene foarte bine cu persoana respectivă, din punct de vedere fizic, mental şi emoţional. Acel remediu numit simillimum dacă va fi administrat va reuşi să readucă echilibrul într-un organism ce a fost perturbat. Deci se face un diagnostic de remediu al persoanei respective (practic un tablou), nu un diagnostic de boala. Procesul prin care sunt adunate şi ierarhizate toate aceste date în urma cărora se alege remediul se numeste repertorizare. Repertorizarea ţine seamă de multe amănunte şi de aceea consultaţia durează destul de mult (aproximativ o oră), în functie şi de fluenţa şi deschiderea pacientului. Este foarte important ca pacientul să povestească suferinţele lui proprii, cum le simte, cum le traieste şi cele mai importante sunt simptomele ciudate. „Nu uitaţi să povestiţi ciudăţeniile.”

Cum se administreaza remediile homeopate

Granulele se pun în capăcelul flaconului şi se introduc în gură, se sug ca bombonelele până se topesc. Numărul de granule şi frecvenţa de administrare vor fi indicate de către medic. Granulele nu se ating cu mâna pentru că substanţa activă este impregnată pe suprafaţa lor şi atunci efectul este scăzut. Din soluţii se pune un număr de picături într-o lingură de plastic (nu de metal) cu apă, se ţine apă în gură câteva secunde apoi se înghite. Administrarea remediilor se face la distanţă de masă ( 30-60 minute), gura trebuie să fie curată şi să se evite administrarea cafelei, esenţelor tari (menta) şi fumatul în timpul administrării remediilor.

Cum acţionează homeopatia

După administrarea remediului începe procesul de vindecare. Unul din principiile homeopatiei defineşte însă direcţia vindecării care trebuie să respecte legile lui Hering care spun că vindecarea se face din interor spre exterior, de sus în jos, de la organele mai importante la organele mai puţin importante şi din prezent spre trecut. Chiar dacă în momentul de faţă vă deranjează foarte tare o erupţie pe piele sau transpiraţia, dar în acelaşi timp suferiţi şi de o insomnie, o depresie sau o dereglare hormonală, în urma administrării tratamentului homeopat întâi vi se va rezolva depresia, insomnia, disfuncţia endocrină şi abia apoi erupţia de pe piele. Organismul îşi vindecă întâi organele importante! AVEŢI ÎNCREDERE ÎN EL! Nu ceea ce vă deranjează pe dumneavoastră este întotdeauna cel mai important lucru.

Administrarea greşită a unui remediu

Administrarea greşită a unui remediu homeopat se întamplă de obicei în caz de automedicaţie. Sunt persoane care consideară că remediile homeopate sunt tratamente naturiste şi deci nu fac niciun rău, aşa că iau de unii singuri remedii, ba şi mai rău le dau şi altora. Ce se poate întampla în acest caz. Se poate întampla ca remediul sa fie unul simillae, adica unul pe aproape de cel corect şi atunci va apărea o ameliorare a simptomelor, dar vindecarea nu va fi completă sau se poate întampla ca remediul să fie unul care să producă o supresie (adică să nu respecte direcţia vindecării menţionată mai sus) ceea ce este un lucru foarte grav pentru că dispar simptome fizice (se opresc secreţii, dispar erupţii de pe piele), dar boala se duce spre interior, spre organe mult mai importante şi în viitorul apropiat sau îndepartat vor apărea boli mult mai grave (cum este astmul bronţic care apare după supresia eczemelor), sau după administrarea prelungită a unui remediu poate apărea un proving, adică pacientul poate face boala pentru care crede el că se tratează (spre exemplu dacă pentru o tuse se administrează prelungit un remediu care nu e corect pacientul poate face o tuse cu caracterele remediului pe care îl ia). O altă problemă ar fi perioada de administrare a unui remediu. Administrarea unui remediu este ca un impuls pe care îl dai unui pendul care s-a dezechilibrat. Este nevoie de o singură mişcare pentru ca pendulul să-şi reia mişcările echilibrate. Dacă după un prim impuls îi dai un al doilea imediat acesta se dezechilibrează din nou. Exact aşa se întamplă cu administrarea remediului. Este nevoie doar de câteva administrări pentru a reporni forţa vitală a organismului, după care se aşteaptă pentru a vedea acţiunea remediului şi nu se mai intervine cât organismul încă lucrează sub acţiunea primului remediu. Acestea sunt lucruri pe care numai un specialist le poate decide şi de cele mai multe ori nici măcar un medic homeopat nu-şi poate administra singur un remediu (pentru că analiza lui asupra sa nu este obiectivă).

Afecţiuni ce pot fi tratate homeopat Afecţiunile ce pot fi tratate homeopat cu succes sunt numeroase şi diverse:

• colicile sugarului, tulburări de creştere, tulburări apărute în timpul dentiţiei;
• respirator: răceli, gripa, otite, amigdalite, sinuzite, alergii;
• digestiv: colite, ulcer, gastrită, diaree, constipaţie, tulburări de digestie, disfuncţii biliare şi hepatice;
• urinar: infecţii urinare acute şi cronice, calculi, tulburări de urinare;
• genital: vaginite, anexite, ovare chistice, tulburări de dinamică sexuală, tulburări de ciclu menstrual;
• endocrin: infertilitate, tulburări legate de menopauză, mastoza fibrochistică, spasmofilia, disfuncţii tiroidiene;
• psihice: tulburări de somn, nevroze, atacuri de panică, depresii, oboseală cronică, anorexia, bulimia;
• dermatologice: eczeme, erupţii,
• boli reumatologice;

De ce tratament homeopat?

Homeopatia nu tratează boala ci bolnavul, fiecare om având povestea lui proprie, diferită de a altcuiva.Tratamentul este strict individualizat.În felul acesta pot fi tratate suferinţe ce au o cauzalitate specifică persoanei respective şi care în alte specialităţi medicale nu au importanţă şi nici tratament. Mă refer aici spre exemplu la migrenele declanşate de mirosuri, de lumina puternică, de curent, sau la dereglări de ciclu menstrual de la schimbarea mediului, de la frică sau la diareea sau insomnia dinaintea unui eveniment important. Prin homeopatie se pot trata copiii, gravidele, adulţii şi vârstnicii pentru că remediile homeopate nu sunt toxice şi nu produc alergii. După cum spune Tinus Smits (cunoscut homeopat contemporan) naşterea unui copil sănătos este un miracol. Păstrarea copilului într-o stare de sănătate este o artă care a devenit din ce în ce mai dificilă în societatea noastră modernă. Şi poate cel mai important lucru este că homeopatia a trecut proba timpului; ea funcţionează de peste 200 de ani de când medicul german Samuel Hahnemann a formulat pentru prima oară în istoria medicinii legile şi principiile complete care guvernează sanatatea şi boala.