MASEUR

PROFIL OCUPAŢIONAL

Descrierea ocupaţie: Practicanţii unei astfel de ocupaţii oferă clienţilor servicii de masaj, în scopuri terapeutice sau de menţinere a sănătăţii.

Cod COR: 322 602

A. Sarcini principale

Această componentă cuprinde acele sarcini aferente unei ocupaţii care au cea mai mare importanţă pentru ocupaţia respectivă şi permit diferenţierea între o persoană cu performanţe ridicate în profesia respectivă (expert) şi o persoană cu performanţe reduse (novice).

•  Presează cu degetele sau cu mâinile diferite părţi ale corpului;
•  Examinează starea de sănătate a ţesuturilor, tonusul muscular şi mobilitatea pacientului;
•  Se consultă cu clienţii în ce priveşte istoricul medical şi orice alte probleme legate de tensiune musculară şi/ sau durere ale acestora, pentru a stabili măsura în care este necesară efectuarea masajului;
•  Propun şi/ sau elaborează planuri de tratament în care specifică tipul de masaj ce urmează a fi efectuat (masaj reflexogen, somatic, terapeutic);
•  Prepară şi combină unguentele/ uleiurile de masaj şi le aplică pe ţesutul cutanat al clienţilor;
•  Masează muşchii şi ţesuturile moi ale corpului uman, pentru a îmbunătăţi sau a menţine starea de sănătate a acestuia;
•  Se consultă cu alţi specialişti din domeniul sănătăţii (fizioterapeuţi, ortopezi, medici din alte specialităţi şi psihologi) pentru a elabora planuri de tratament corespunzătoare;
•  Păstrează fişele personale ale pacienţilor;
•  Oferă pacienţilor informaţii şi sugestii în legătură cu tehnicile de îmbunătăţire a posturii corporale şi a tonusului muscular, de relaxare şi de efectuare a exerciţiilor de recuperare;
•  Trimit clienţii la alte categorii de terapeuţi, atunci când este necesar;

B. Contextul muncii

Această componentă conţine informaţiile esenţiale despre mediul în care practicanţii unei ocupaţii îşi exercită activităţile menite să ducă la îndeplinire sarcinile aferente şi eventualele riscuri la care aceştia se expun.

B1. Mediul fizic

•  Majoritatea activităţilor se desfăşoară în spaţiu protejat

B2. Mediul socio-organizaţional

•  Cele mai multe sarcini sunt structurate
•  De obicei munca se desfăşoară după un orar fix
•  Nu au foarte mare liberate de decizie dar suportă consecinţele erorilor
•  Sunt foarte frecvente interacţiunile interpersonale faţă în faţă;

B3. Riscuri. Alte notificări speciale

•  Nu este cazul

C. Nivelul de educaţie şi calificare

Exercitarea oricărei ocupaţii necesită un anumit traseu de educaţie sau training finalizat printr-o calificare. Conform Cadrului European al Calificărilor (EQF) există 8 niveluri de calificare (N1-N8).

•  Studii medii, sau postliceală
•  Nivel de calificare: N4, N5

D. Cunoştinţe şi deprinderi

Cunoştinţele colecţii de informaţii relaţionate, specifice unui domeniu. Ele sunt rezultatul învăţării formale sau non/informale. Deprinderile sunt cunoştinţele procedurale, adică blocuri de cunoştinţe despre cum să faci o activitate (proceduri, strategii, tehnici), de regula cu o anumită unealtă.

Cunoştinţe referitoare la: Tipuri de deprinderi

•  Medicină
•  Chimie
•  Biologie
•  Limba română
•  Consiliere
•  Deprinderi folosite în învăţare
•  Deprinderi de rezolvare a problemelor
•  Deprinderi de gestionarea resurselor

E. Aptitudinile

Aptitudinea reprezintă un set de procese cognitive, psihomotorii sau senzoriale necesare pentru a obţine performanţă într-o gamă de activităţi. Succesul în activitatea respectivă presupune pe lângă aptitudini, un set de cunoştinţe dobândite printr-o rută educaţională.

E1. Aptitudini psihomotorii (A P), senzoriale (A S) şi fizice (A F)

Aptitudini psihomotorii

•  Dexteritate manuală
•  Dexteritatea degetelor
•  Rapiditatea mişcării membrelor

Aptitudini senzoriale

•  Acuitate auditivă
•  Acuitate vizuală
•  Claritate în vorbire

Aptitudini fizice

•  Rezistenţă

F. Alte caracteristici relevante

Cele mai importante caracteristici, altele decât cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi (Knowledge, skiils, abilities - KSA) sunt: interesele, surse ale satisfacţiei profesionale şi caracteristicile de personalitate.

F1. Interese

Primele trei tipuri de interese în ordinea relevanţei sunt:

S I R (social, investigativ, realist)

F2. Surse ale satisfacţiei profesionale

•  Independenţa în muncă
•  Condiţii de muncă
•  Realizare personală
•  Munca în echipă

F3. Caracteristici de personalitate

•  Practicantul unei astfel de ocupaţii ar trebui să fie o persoană orientată spre acţiune, conştiincioasă şi serioasă, riguroasă în realizarea sarcinilor. Capabilă să efectueze timp îndelungat acelaşi tip de sarcini, cu amabilitate şi cu un bun echilibru emoţional.

G. Perspectiva pe piaţa muncii

Perspectiva pe piaţa muncii se referă la dinamica dezvoltării ocupaţiei respective în raport cu ansamblul ocupaţiilor prezente pe piaţă. Sunt utilizate trei categorii de notaţii care semnifică tot atâtea tendinţe: creştere (dinamica ocupaţiei e mai mare decât celelalte ocupaţii per ansamblu), stagnare (dinamica ei este similară cu a altor ocupaţii) şi scădere (dinamica este sub nivelul ansamblului ocupaţiilor).

•  Creştere

H. Categoria de salarizare

Raportarea unui salariu la salariul minim pe economie este un indicator relativ constant şi foarte informativ, independent de fluctuaţiile salariale. Ca atare vom avea ocupaţii cu salariu minim şi ocupaţii de n x salariul minim, unde n poate fi şi un interval (ex. „2-4” x salariul minim).

(3-4) X Salariu minim pe economie

I. Ocupaţii similare

Sunt prezentate 2-5 ocupaţii care fac parte din aceeaşi grupă, conform opiniei specialiştilor.

•  Asistent medical fizioterapeut
•  Instructor educaţie fizică