Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori. Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin.(2) lit.c) si d): 1. societatile comerciale; 2. societatile cooperative; 3. organizatiile cooperatiste; 4. societatile agricole; 5. grupurile de interes economic; 6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice. (2) Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una din urmatoarele categorii: a) comercianti, persoane fizice, actionand individual; b) asociatii familiale; c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1) si indeplinesc una din urmatoarele conditii: 1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor; 2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite; 3. administratorul nu poate fi gasit; 4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului. d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1), care nu au prezentat documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.b), c), e) si h), in termenul prevazut de lege; e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive; f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege. La procedura insolventei participa: - Instantele judecatoresti
- Judecatorul sindic
- Administratorul judiciar
- Lichidatorul
|