Textura de catifea a cafelei de dimineaţă îmi dă răgazul unui preludiu prelungit. Mă asez la masă şi mă gândesc pe unde să o iau pentru cel mai fericit drum dinspre zi către noapte.

Îmi las gândurile să zboare, doar cât timp mai este cafea în ceaşcă.

Imi place să privesc oamenii, sa incerc sa inteleg dincolo de ei si sa ghicesc oare de unde vin si inspre ce se indreapta, grabiti, calmi, furiosi sau indiferenti