Dintii de lapte au un rol deosebit de important atat in alimentatia copilului, cat si in procesul de dezvoltare armonioasa a aparatului dentomaxilar. De aceea, se impune mentinerea pe arcade a dintilor temporari pana la inlocuirea lor cu dintii permanenti. Extractia prematura a acestora duce la anomalii de pozitie si tulburari in dezvoltarea dintilor permanenti, efecte care se rasfrang asupra structurilor dentare si maxilare ale adolescentului de mai tarziu.

Astfel, se impune o igiena deosebita si vizite regulate la stomatolog pentru pastrarea sanatatii dintilor temporari, cu atat mai mult cu cat rezistenta lor la afectiunile carioase este mai scazuta. In mod natural, pe masura ce dintii definitivi se dezvolta si se pregatesc de eruptie, radacinile dintilor de lapte sufera un proces de resorbtie (rizaliza) progresiva. La anumite varste dintii temporari se mobilizeaza si uneori sunt expulzati spontan. Daca expulzia nu se face spontan, mobilitatea dintelui este atat de accentuata, incat acesta este extras fara nici o dificultate, de medicul dentist sau chiar de parintii copilului. Inainte de perioada normala de inlocuire, se recomanda extractia dintilor temporari doar daca provoaca complicatii locale sau generale.

Dintii de lapte se extrag doar in urmatoarele cazuri: 1. Dintii de lapte mobili, datorita resorbtiei radacinii in perioada de inlocuire – extractia se face in momentul in care gradul de mobilitate este foarte mare si jeneaza masticatia; 2. Dintii cu carii complicate, care nu pot fi tratati printr-un tratament corespunzator, si care intretin infectii locale sau generale; 3. Dintii care au suferit leziuni traumatice: fracturi radiculare, luxatii dentare complete, care nu pot fi replantati; dintii din focarele de fractura ale maxilarelor care impiedica consolidarea osului; 4. Dintii temporari care produc tulburari de eruptie ale dintilor permanenti: dintii care raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti, impiedicand eruptia acestora.

In toate aceste cazuri, medicul dentist va recomanda o radiografie pentru a controla daca exista sau nu mugurele dintelui permanent, pozitia si gradul sau de dezvoltare in interiorul osului maxilar. In cazul absentei mugurelui dintelui permanent, dintele de lapte se pastreaza, el continuand sa isi indeplineasca rolul sau functional.

Orice extractie facuta in aceste conditii trebuie urmata de montarea unui mentinator de spatiu – dispozitive care impiedica migrarea dintilor antagonisti, cat si inchiderea bresei edentate de catre dintii limitrofi si mentine spatiul necesar eruptiei dintelui permanent.

STIAI CA ? Daca celui mic ii apar carii la nivelul dintilor temporari, acestea nu vor stagna, din contra se vor intinde atat in suprafata cat si in profunzime. O carie mica poate fi tratata prin simpla indepartare a acesteia si obturarea (plombarea) cu diverse materiale, in functie de profunzime. In situatia in care caria este profunda sau chiar a afectat nervul dintelui, trebuie efectuat un tratament endodontic si obturarea cavitatii in sine. Daca sunt lasate netratate, cariile pot provoca durere, infectia gingiilor si a oaselor maxilare, ceea ce duce la necesitatea extractiei dintelui respectiv. Aceste infectii se pot raspandi atat la dintii invecinati, cat si la dintii permanenti aflati in stadiul de mugure.