Liftingul facial ca ameliorator al fenomenelor de imbatrinire- intre realitati si perspective.

Liftingul facial este un procedeu al chirurgiei estetice cu rezultate deosebite dar care nu stopeaza procesul de imbatranire. Inaintarea in varsta, efectele gravitationale, expunerea la soare si stresul cotidian se reflecta in aspectul facial. Apar riduri multiple in special periorale sau la radacina nasului, se modifica linia de contur a obtrazului si aspectul gatului.

            Scopul liftingului este de a inlatura excesul cutan, de a intari sistemul musculoaponevrotic superficial si de a “redrapa” pielea fetei si gatului. Alte procedee de chirurgie estetica se pot realiza concomitent: la nivelul pleoapelor ( blefaroplastie), la nivelul fruntii (lifting frontal).

            Candidatul /candidata ideal(a) pentru un lifting facial este o persoana de varsta mijlocie cu grad moderat de ptoza cutanata la nivelul fetei si gatului; pielea pastrand un grad corespunzator de elasticitate. Varsta ideala pentru pacientii care se prezinta solicitand lifting este de 40-60 de ani. Complicatiile posibile ale liftingului facial includ: hematomul, lezarea iatrogena a nervului facial, infectia, efecte secundare ale anesteziei generale, cicatrici vicioase.

Exista numeroase tehnici de lifting facial.

            In cadrul  consultatiei initiale chirurgul evalueaza structura fetei (piele, muschi, oase), discuta existenta unor afectiuni asociate ( HTA necontrolata, probleme de coagulare, tendinta la formarea cicatricilor patologice etc.). Pacientii fumatori sau cei care se afla sub tratament cu aspirina sau alte droguri care afecteaza coagularea trebuie sa intrerupa fumatul, respectiv medicatia preoperator.

            Interventia chirurgicala se desfasoara sub anestezie generala. Localizarea exacta a inciziilor si etapele desfasurarii interventiei depind de structura faciala a pacientului si de tehnica chirurgului. Inciziile sunt : preauriculara, prelungita in regiunea temporala anterioara si  retroauriculara, prelungita in scalpul posterior.

            Se practica decolarea larga a unui lambou preauricular respectiv retorauricular dupa care se diseca sistemul musculoaponevrotic superficial si se plaseaza fire de sutura de intarire. Tehnica presupune hemostaza minutioasa si disectia ingrijita. Cele 2 lambouri de piele se tractioneaza posterosuperior si se excizeaza excesul cutanat. Se efectueaza sutura in planuri anatomice.

            Trebuie precizat ca postoperator exista o stare de disconfort, edem facial, zone de hipoestezie sau anestezie la nivelul fetei si gatului. Pacientele/pacientii care au fost supusi unui lifting facial se pot intoarce la locul de munca dupa o saptamana. Noul look obtinut in urma liftingului facial se mentine intre 2 si 7 ani.

            Sansele obtinerii unui grad excelent de satisfactii postoperatorii sunt excelente mai ales daca pacientul(a), ( candidat ales pe baza examenului clinic, general local si a evaluarii psihologice), intelege ca rezultatul nu apare imediat. Uneori si dupa remisia edemului pielea ramane uscata si aspra timp de cateva saptamani. Cicatriciile sunt ascunze de zonele acoperite de par sau de cutele naturale ale fetei si urechilor, estompandu-se in timp.

            In concluzie desi liftingul facial nu opreste ceasul biologic, este un procedeu de imbunatatire al aspectului fizic cu repercursiuni pozitive asupra candidatilor.