Actualul Seminar Teologic Liceal isi are inceputul acum cincizeci de ani, cand Biserica Ortodoxa Romana, fiind separata de stat in virtutea art.27 din Constitutia de atunci a Romaniei, a fost nevoita sa-si infiinteze si organizeze propriul ei invatamant teologic de grad mediu si superior pentru “pregatirea personalului deservent al cultului ortodox”. Prevederile constitutionale ale art.27 au fost concretizate si detaliate in Legea pentru regimul general al cultelor din 4 august 1948, lege alcatuita pe baza “noii conceptii stiintifice despre lume si viata”, o fantasmagorie ridicata la rang de dogma politica ateista impusa ca mod de gandire si actiune in societatea romaneasca condusa de autoritatile politice comuniste romanesti impuse si dirijate de puterea sovietica de la Moscova.

In aceste conditii lua fiinta in toamna anului scolar 1948-1949 in Bucuresti, in locul celor doua seminarii Central si Nifon, acum desfiintate – Scoala medie tehnica de cantareti bisericesti, structurata pe doi ani de studii (fata de opt ani cati aveau pana atunci fostele seminarii).

Programa de invatamant a noii scoli era foarte saraca. In ea figurau ca materii de studiu Tipicul, Cantarea bisericeasca, Istoria biblica a Vechiului si Noului Testament, Catehismul, Limba romana, Limba rusa si Constitutia R.P.R. In general, cunostintele comunicate elevilor la orele de clasa erau putine cantitativ si destul de elementare calitativ. Din dispozitii oficiale, trebuia sa se dea atentie deosebita Constitutiei R.P.R. si Limbii ruse.

Pana in 1955 cand se reorganizeaza si devine Scoala de cantareti bisericesti si Seminarul teologic, in structura ei – ani de studii, programa de invatamant, cadre didactice, s.a.- s-au produs unele imbunatatiri: numarul anilor de studii a crescut: de la doi la trei, la patru si apoi la cinci (de observat ca nu se folosea termenul de “clase” ci de “ani de studii”); a crescut efectivul de elevi (care la infiintarea ei, in toamna anului 1948, era de numai cateva zeci), la peste o suta; s-au inmultit obiectele de invatamant, atat cele teologice, cat si cele laice (Istorie bisericeasca, Dogmatica, Morala, Liturgica; respectiv, Limbile greaca, Latina, Franceza, Istorie, Geografie); a crescut numarul cadrelor didactice. La sfarsitul fiecarui an scolar au fost prevazute examene generale la toate materiile (la unele din ele, scris si oral).

Dupa primii doi ani de cursuri, care constituiau ciclul “scolii de cantareti” avea loc examenul pentru obtinerea Diplomei de cantaret bisericesc; urmatorii trei ani constituiau “ciclul seminarial”, care se incheia cu examenul pentru Diploma de absolvire a Seminarului Teologic. Aprecierea cunostintelor elevilor s-a facut de la inceput – atat in forma scrisa, cat si in forma orala, cu note de la 1-10, nota de trecere fiind minim 6, pana in anul scolar 1990-1991, cand a fost coborata la 5.

Mai tarziu, prin adoptarea unui nou Regulament pentru invatamantul teologic, odata cu reorganizarea procesului de invatamant, s-a desfiintat examenul pentru Diploma de cantaret bisericesc si s-a renuntat si la prima parte a denumirii oficiale a scolii, ramanand in uz numai cea de a doua parte: “Seminarul Teologic”.

In primii sai ani de existenta, Scoala Medie Tehnica de Cantareti Bisericesti – devenita apoi Seminarul Teologic- a functionat in cladirile de la Radu-Voda, dupa aceea la Manastirea Plumbuita de la marginea Bucurestilor, iar intre 1952-1957 la Curtea de Arges, in perimetrul Manastirii lui Neagoe Basarab.

Scoaterea acestei scoli din Bucuresti s-a facut din dispozitia conducerii superioare de partid si de stat care a invocat urmatoarea motivatie: Bucurestiul, capitala R.P.R. fusese declarat primul oras socialist al tarii si se considera nepotrivit din punct de vedere politic-ideologic ca in “cel mai mare oras socialist al tarii” sa existe si sa functioneze doua institutii de “invatamant mistic-religios” – Institutul Teologic Universitar si Scoala de Cantareti Bisericesti. De aceea, s-a hotarat scoaterea din capitala a celei de a doua scoli.

In cladirile de la Radu-Voda sechestrate de stat a functionat dupa aceea o scoala politica de partid, apoi Liceul “Ion Creanga”.

In toamna anului 1957 Seminarul Teologic de la Curtea de Arges a fost adus din nou in Bucuresti si adapostit in cladirea Institutului Teologic, unde avea sa functioneze impreuna pana la anul 1971, cand Seminarul Teologic a fost asezat din nou in fostul Internat Teologic, ale carei cladiri fusesera renovate de Prea Fericitul Parinte Patriarh Iustinian.

Pe durata functionarii la Curtea de Arges, elevii Seminarului Teologic proveneau din cuprinsul a doua eparhii: a Bucurestilor si a Ramnicului. O data cu transferarea acestei scoli la Bucuresti, elevii apartinand Ramnicului au ramas la dispozitia centrului lor eparhial, urmand a-si continua studiile la Scoala de Cantareti Bisericesti de la Manastirea Turnu sau la Seminarul Teologic de la Craiova.

In ceea ce priveste corpul profesoral ce a functionat la Curtea de Arges, acesta a fost restructurat aproape in intregime, fiind inlocuit cu profesori bucuresteni. Suntem in vremea in care asupra Bisericii Ortodoxe Romane, ca institutie si asupra clericilor si conducatorilor ei se dezlantuie un nou val de prigoana politica si ideologica atee; multe din manastiri sunt desfiintate, vietuitorii lor sunt dezbracati de rasa monahala si lasati in voia soartei. La Seminarul Teologic din Bucuresti, acum in 1959, sunt indepartati de la catedra patru profesori, din care doi sunt arestati si condamnati politic; sunt indepartati din scoala si doi elevi, pentru folosisera materialui didactic “subversiv”: harta Romaniei in granitele ei intregite dintr-un manual de Istoria Bisericii Romane. Se fac perchezitii in dulapurile si pupitrele elevilor si in Biblioteca Seminarului; se confisca tot ce pare subversiv. Se iau declaratii. Intregului material confiscat i se da foc in prezenta elevilor si a profesorilor. Sub aparenta legalitatii, unor elevi nu li se acorda vize de flotant in Capitala pentru urmarea studiilor, fiind nevoiti sa se intoarca acasa la parintii lor. Dupa anul 1964 conditiile de desfasurare a activitatii zilnice din Seminarul nostru imbraca haina normalitatii, desi vigilenta antireligioasa a autoritatilor oficiale continua sa fie activa.

Dupa 1989

Ca urmare a evenimentelor politice din decembrie 1989 si a schimbarilor ce au avut loc dupa aceea in tara noastra, Seminarul Teologic Ortodox din Bucuresti a devenit Seminarul Teologic Liceal Ortodox , fiind inclus in schema Ministerului Invatamantului (devenit apoi Ministerul Educatiei Nationale) si adaptat la modul de organizare si functionare a liceelor teoretice laice.

Incepand cu anul scolar 1990-1991 programa analitica din invatamantul teoretic de stat a fost introdusa si in seminariile teologice liceale ortodoxe. Potrivit acestei programe, alaturi de materiile teologice care dau profilul scolii noastre, au fost introduse numeroase alte materii din invatamantul liceal, ce nu se studiasera pana atunci in seminariile teologice: Matematica, Fizica, Chimia, Logica, Psihologia, Biologia, s.a., la care au fost incadrati profesori laici de specialitate, unii cu statut de profesori definitivi si cu gradul I si II didactic, altii incadrati ca suplinitori.

Dupa modelul liceelor teoretice laice, la sfarsitul anilor de studii, absolventii Seminarului Teologic Liceal Ortodox, sustin obligatoriu examenul de bacalaureat, care, dat fiind profilul teologic al scolii noastre, este precedat de un examen de atestare a cunostintelor teologice acumulate.

In cei cincizeci de ani de existenta si activitate neintrerupta ai actualului Seminar Teologic Liceal Ortodox din Bucuresti, au functionat ca directori 13 cadre didactice, cei mai multi clerici. Mai mentionam, de asemenea, ca dintre profesorii astazi in activitate, cinci sunt posesori a cate doua diplome universitare: una de profil teologic, alta de profil laic, iar cativa dintre profesorii tineri, la inceput de activitate didactica, isi pregatesc doctoratul in cadrul Facultatii de Teologie. Dintre cele 16 norme didactice 13 sunt ocupate de profesori titulari. Dintre profesori, 7 detin titlul de Doctor in specialitate, si alti 7 au gradul didactic I (fara doctorat).