Fantana – Modul traditional de a scoate apa. Fantanile le fac FINTINARII si nu firmele de foraj. Caracteristica principala a unei fantani este, ca e de mica adancime si de aceea de regula foloseste apa meteorica. Din cauza poluarii intensive din ultimele decenii de regula fantanile nu sunt o solutie optima, panza de apa de unde se face captarea fiind usor de infestat. O fantana poate fi totusi optiunea buna daca zona are izvoare de adancime care ajung la suprafata. Din punct de vedere al exploatarii si durabilitatii in timp este cea mai buna varianta de captare a apei.

Putul forat – Cand panza de apa este la adancime mai mare de 20 de m este singura varianta. Un put forat are diametru uzual intre 150 mm si 300 mm. Spre deosebire de o fantana de unde apa se scoate prin orice metoda disponibila, la puturi forate apa se scoate doar cu pompe submersibile.

Daca solutia cu put forat este ceea ce iti trebuie, sunt importante urmatoarele lucruri de stiut:

• Un put forat nu este doar o gaura in pamant, la finalizarea lui sunt cateva operatii tehnologice de efectuat. Firma angajata pentru aceasta lucrare trebuie sa predea putul practic cu fisa apei si cu debitul putului verificat.
• Putul forat nu se preda echipat cu pompa, aceasta este sarcina instalatorilor. Este adevarat ca firma il poate echipa cu pompa si automatizarile necesare dar acestea sunt lucrari suplimentare. Lucrarile de foraj sunt doar pana la predarea fisei tehnice.
• Nu toate forajele au apa. Nu este vina firmei de foraj daca nu este apa sau apa este insuficienta dar o firma serioasa va avea grija sa aiba diagnoza putului inainte de a introduce tuburile. Operatiunea se cheama carotaj electric.

Operatiunile tehnologice si de alta natura pentru executarea unui put, din perspectiva unui beneficiar sunt urmatoarele:

1) Primul pas este gasirea cat mai multor informatii despre potentialul hidro – geologic al zonei. Asta insemnand ca vecinii, chiar si cei mai indepartati, trebuie intrebati despre lucrarile proprii de captare apa. Chestiunile care trebuiesc aflate/intrebate

sunt:

• daca sunt fantani sau puturi in zona
• la ce adancime sunt panzele de apa si cate panze de apa sunt, ce calitate are apa in fiecare panza de apa
• felul de solul la adancime (daca este piatra dura, calcar, nisip, pietris). In general problema asta este cunoscuta dar sunt destul de des intalnite exceptii care pot da peste cap tot calculul financiar. Daca cineva are in zona un put deja forat surprizele devin improbabile

2) Al doilea pas este gasirea unei firme de foraj. Conditia obligatorie este sa aiba utilaje adecvate si de buna calitate. Din punctul asta de vedere sunt cele mai multe probleme, multe din ofertele de pe piata sunt venite de la echipe de foraj care au echipare artizanala. Pretul mic in aceasta situatie este o pacaleala, in acest caz imediat ce se ajunge cu forajul la adancimi mai mari de 10 m lucrurile de obicei devin problematice.

3) Semnarea contractului. Pare banal dar este o faza importanta. La prima vedere poate parea chiar o faza de evitat, multi beneficiari cautand lucrari nefacturate. De fapt trebuie lamurita situatia, contractul reprezinta obligatiile asumate de parti si nu afecteaza eventualele aranjamente.

4) Deschiderea santierului. Asta inseamna sapaturi, noroi si zgomot. Se sapa langa viitorul put doua gropi numite ’’batal ’’ (sau numai una dar mai mare) care sunt legate cu un sant de putul forat. In batal se face decantarea noroiului de foraj (numit noroi bentonitic). Dupa aceea se aduce utilajul pe pozitie li se pune praful de bentonita la inmuiat.

5) Se foreaza gaura primara. Dureaza cateva zile. In timp ce se foreaza noroiul bentonitic este injectat cu presiune prin interiorul coloanei de foraj si iese la suprafata aducand cu el materialul frezat numit ,, detris’’. Noroiul este decantat in batal si recirculat in put. Pe langa rolul de a scoate detrisul noroiul bentonitic mai are rol de a stabiliza peretii putului impiedicand surparea. Un sondor ia periodic probe de detris facand astfel profilul geologic al zonei.

6) In urma acestui foraj se obtin cateva informatii bune despre potentialul de a avea apa sau nu. Oprirea forajului este o operatiune stabilita de comun acord in acest moment de catre sondori si de catre beneficiar, contand informatiile din teren obtinute anterior si studiul detrisului.

7) In acest moment se executa operatiunea de ,, carotaj electric ’’. Aceasta operatie este facuta de o firma specializata in asa ceva, alta decat firma de foraj. Costa intre 200 si 300 de euro si in urma ei inginerul geolog va da un verdict despre ce poate face putul. Fara sa fie o certitudine procentul de eroare este extrem de mic. Deja este momentul in care beneficiarul stie daca are apa sau nu, cata apa si unde.

8) Daca verdictul geologului care a facut carotajul este negativ, e tot mai bine ca lucrarile se opresc aici. Costul lucrarilor este aproximativ jumatate din costul final negociat pentru put reprezentand fix cheltuielile, fara nici un profit pentru nimeni.

9) Daca in schimb verdictul e bun, treaba merge mai departe. Deja firma de foraj stie unde are de pus filtre de margarit.

10) Se procedeaza la finalizarea putului, se tubeaza si se introduce margaritul.

• Tubajul se realizeaza cu tevi de plastic(pvc) codificate cu RP urmat de o cifra, 6,8, 10, etc. Cifra reprezinta rezistenta mecanica si este cu atat mai mare cu cat e mai adanc putul. Spre exemplu pana la 60 m se merge cu RP6 iar intre 60-80 m cu RP10.
• In zonele de captare tuburile au fante decupate.
• Margaritul este un pietris fin sortat care se introduce in zona de captare cu rol de filtru si de marire a suprafetei de captare.

11) Dupa echiparea cu filtre si tubare se face denisiparea. Denisiparea este in esenta o operatie de pompare a apei din put. Prin aceasta operatie se face circulatia apei si se scoate nisipul din zona de captare.

12) Ultima operatie este curatarea zonei, predarea esantioanelor.

• Foraje puturi apa de mica adancime cu minimul fiind de 1 m iar maximul fiind de 150 m.
• Foraje puturi apa de adancime medie minimul fiind de 15 0m iar maximul fiind de 300 m.
• Foraje puturi apa de mare adancime minimul fiind de 300 m iar maximul fiind de 3000 m.