Metoda ericksoniana propune o abordare terapeutica paradoxala, in cadrul careia accentul este pus pe relatia dintre procesele inconstiente cu cele constiente.

Milton Erickson considera ca fiecare individ este echipat cu un set de abilitati necesare dezvoltarii unor solutii noi si unice.

El spune: „Fiecare persoana este un individ unic. De aceea, psihoterapia ar trebui formulata pentru a putea intalni unicitatea nevoilor individuale, mai degraba decat sa croiasca persoana pentru a se potrivi cu patul procustian al unei teorii ipotetice a comportamentului uman.”