Servicii ce pot fi oferite:

► audit financiar conform Standardelor Internaţionale de Audit sau alte standarde de audit general acceptate, pentru situaţiile financiare statutare sau a celor întocmite conform IFRS sau altor standarde de contabilitate; ► revizuirea situaţiilor financiare trimestriale; ► compilarea situaţiilor financiare în acord cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) sau alte standarde de contabilitate (manuale de contabilitate pentru raportarea către grup); ► audituri de conformitate (fuziuni şi divizări, autorităţi de reglementare, etc.);

► audit intern; ► cursuri în IFRS, Contabilitate Statutară, ► raportări către autorităţile de reglementare şi terţi; ► servicii prin proceduri agreate, etc.

Obiectivul auditului financiar este acela de a verifica situaţiile financiare, pe baza elementelor probante, puse la dispoziţia Auditorului de către Beneficiar. În funcţie de concluziile trase de Auditor din elementele probante, raportul de audit poate prezenta:

♦ opinie de audit fără rezerve – cazul ideal, ♦ o opinie cu rezerve – cazul în care auditorul constată abateri semnificative ale situaţiilor financiare de la standardele contabile sau de la legislaţia specifică, ♦ imposibilitatea de exprimare a unei opinii sau ♦ o opinie de dezacord cu situaţiile financiare.

Dacă, pentru orice motiv Auditorul nu este în măsură să finalizeze auditul sau nu este în măsură să îşi formeze o opinie, acesta nu va emite un raport de audit, anunţând Beneficiarul în scris asupra acestui lucru. Auditul financiar reprezintă pentru auditor o obligaţie de diligenţă şi nu una de rezultat.

Standardele Internaţionale de Audit (ISA), definesc auditul ca fiind aplicarea de proceduri specifice pentru obţinerea elementelor probante necesare formării unei opinii fundamentate despre conţinutul şi modul de prezentare a situaţiilor financiare. ISA stabilesc de asemenea şi responsabilităţile auditorului precum şi ale conducerii entităţii:

1. Managementul entităţii auditate este responsabil de întocmirea situaţiilor financiare, pe baza standardelor contabile relevante, de o asemenea manieră încât să prezinte fidel situaţia reală a entităţii la data de referinţă a acestora. Acest fapt presupune în subsidiar responsabilitatea conducerii pentru existenţa unui sistem de control intern adecvat care să nu permită apariţia fraudelor şi erorilor de orice fel, precum şi aplicarea de politici contabile adecvate; elaborarea unor estimări contabile rezonabile în circumstanţele date.

2. Auditorul este responsabil numai pentru opinia de audit exprimată în raportul său. Opinia sa trebuie să se bazeze pe o bună cunoaştere a activităţii auditate, pe probele de audit obţinute prin utilizarea de proceduri de audit relevante, pe raţionamentul său profesional prin care identifică şi evaluează riscurile de denaturare semnificativa a situaţiilor financiare, datorate fraudei sau erorii, toate acestea având drept fundament codul său etic.