De la inceputurile constituirii sale, muzeul a inclus intre marturiile despre trecutul orasului si imaginile oferite de pelicula fotografica, imagini care pot reda cu atata precizie aspectele arhitectural-urbanistice dar si cele legate de viata cotidiana sau de oamenii locului, fie personalitati sau oameni de rand. Intr-un timp relativ scurt s-a constituit colectia de clisee pe sticla, clisee pe pelicula fotografica, fotografii si filme, colectie in permanenta crestere si care depaseste in prezent 50.000 de obiecte. Achizitiile si donatiile au fost completate cu fotografii realizate pe teren de catre fotografi angajati in mod special pentru realizarea acestui tip de documentare, de preluarea de la Primaria Orasului Bucuresti a fotografiilor care consemnau cladiri, zone, supuse demolarii pe parcursul lucrarilor de sistematizare intreprinse de autoritati in Bucuresti si de fotografiile ce au consemnat momentele esentiale ale etapelor de cercetare din santierele arheologice ale MMB.

Fondul de fotografii, albume foto de familie sau documentare fotografice contine imagini evocatoare ale diferitelor etape parcurse de orasul-capitala in ultimii 150 de ani, cei mai dinamici si mai profund modificatori ai modului de viata, de multe ori unicele marturii prin care se poate vizualiza trecutul arhitectural-urbanistic, ce evoca viata sociala, politica, culturala, evenimente oficiale, sau particulare, diferite tipuri umane, fotografii ale personalitatilor tarii si ale orasului: oameni de cultura, oameni politici, prim ministri, ministri sau primarii capitalei, toate menite a reconstitui vizual momente si evenimente prin care a trecut Bucurestiul si bucurestenii. Toate aceste documente in afara informatiei continute in imagini sunt, de multe ori, si valori artistice prin calitatea fotografiilor realizate de fotografi-artisti remarcabili ce au activat o perioada sau intreaga lor viata in Bucuresti. Intre numele de prestigiu trebuie evocat Ludwig Angerer cel ce din 1858, devine "fotograful Curtii Imperiale a Imperiului Habsburgic". Stand in Bucuresti intre 1854-1855 a realizat cu mestesug primele imagini fotografice evocand pretioase aspecte arhitecturale, urbanistice si de atmosfera din centrul istoiiic al orasului, intr-o etapa cand acesta mai pastra un puternic aer medieval. I-a urmat, cu stralucire, pictorul, acuarelistul si fotograful oficial al Curtii Princiare/Regale Romane, Carol Popp de Szathmary. A stiut pe langa momente din viata orasului, tipuri umane, fotografii ale familiei domnitoare sau constructii remarcabile sa realizeze un panoramic-fotografic al orasului din cel mai inalt punct existent in epoca, Turnul Coltei, panoramic existent in colectia MMB si care reda imaginea Bucurestilor la 1869 pe cand se straduia sa se modernizeze arhitectural si urbanistic.

In perioada interbelica, alte nume de fotografi au fost legate de evocarea orasului Bucuresti asa cum a fost "dinastia" Ebner: Gheorghe, A. Gheorghe si Alfons cei care intre 1920-1940 au consemnat cu acribie transformarile prin care trece orasul aflat intr-un proces amplu de sistematizare si modernizare urbanistica, ceea ce a determinat lucrari de mare amploare. Pe langa fotografii citati trebuie mentionat numele lui J. Berman cronicar al vietii cotidiene care a stiut sa treaca de la fotografia-document la fotografia-arta avand talentul sa surprinda inefabilul clipei, atmosferei orasului intr-o anume etapa. Alte imagini unicat pastrate de colectia de fotografii ale MMB sunt fotografiile panoramice luate din avion cu ocazia realizarii hartii-fotografice a orasului Bucuresti de o echipa venita din Franta, cele care consemneaza piata Palatului Regal atunci cand orasul putea fi numit "Micul Paris" sau cele realizate cu prilejul lunii Bucurestilor, in 1937/1938.

Fondul fotografic a fost completat de filme documentare facute cu prilejul unor evenimente festive petrecute in oras, imagini in miscare care pot reda intreaga atmosfera a unor astfel de momente festive. Colectia de fotografii si filme a MMB este un pretios fond care poate oferi cercetatorului dar si publicului larg imaginea unui trecut de multe ori disparut dar care evocat vizual contribuie la intelegerea si personalizarea celui mai mare oras al tarii, orasul care de peste 400 de ani poarta si denumirea de capitala.