Măsurarea câmpului magnetic terestru prin metoda precesiei protonice şi interpretarea rezultatelor.

Aplicarea unui cîmp magnetic auxiliar intens, cu aproximativ două ordine de mărime mai puternic decît cel al Pămîntului, şi de direcţie transversală faţă de a acestuia, nucleele posedînd un moment magnetic ale unor atomi — în metrologia geomagnetică este vorba, în mod curent, de hidrogen, al cărui nucleu este chiar protonul, de unde termenul de precesie (sau rezonanţă) protonică, frecvent folosit în acest domeniu — sînt orientate cu axele lor magnetice după această direcţie, impusă de câmpul auxiliar (câmp de polarizare). Cînd se suprimă acest câmp, micii magneţi reprezentaţi de nucleele cu moment magnetic (în cazul hidrogenului: protonii) rămîn sub influenţa exclusivă a cîmpului geomagnetic, spre a cărui orientare tind. Revenirea de la direcţia cîmpului magnetic de polarizare la aceea a cîmpului geomagnetic are loc printr-o mişcare de precesie, a cărei frecvenţă este proporţională cu intensitatea acestuia. Astfel, determinarea frecvenţei de precesie şi cunoaşterea constantei de proporţionalitate, furnizată de fizică, asigură determinarea intensităţii totale a cîmpului geomagnetic.