Atunci când procesul carios a depăşit bariera smalţului şi a dentinei, pulpa dintelui este expusă la bacteriile şi factorii iritanţi din cavitatea bucală. Durerile apar şi spontan, sunt mai intense şi durează mai mult comparativ cu cele provocate de caria simplă. Pentru a rezolva afecţiunile pulpare se recurge la tratamente conservative nonchirurgicale, finalizate cu obturaţia radiculară sau obturaţia de canal.Tratamentele de canal se efectuează sub anestezie locală şi constau în crearea accesului, permeabilizarea, tratamentul mecanic şi lărgirea canalelor, spălarea şi sterilizarea lor urmate de obturaţia de canal. Numărul de şedinţe depinde în primul rând de gradul de inflamaţie pulpară precum şi de anatomia dintelui ( acces dificil datorat poziţiei dintelui pe arcadă, curburi radiculare severe, canale radiculare strâmte, etc).