Scenografă la studioul Animafilm, Doina Botez a creat şi în spaţiul editorial o lume dinamică, plină de vervă şi zumzete, o larmă rostogolită de la o pagină la alta, precum zarva unui copil ce vrea să se joace cu cât mai multe jucării.Ilustrând în mare parte cărţi de versuri, printre care celebrele cărţi ale Anei Blandiana, Întâmplări din grădina mea, Alte întâmplări din grădina mea, Întâmplări de pe strada mea sau alte titluri care au fost de succes în acei ani (A intrat iarna în oraş de Romulus Lal sau Liniştea cri de Lucia Olteanu), spaţiul dedicat ilustraţiei a fost implicit mai amplu, a devenit personaj principal, intrând în ritmul privire-citire în culori de carnaval, ceea ce a sporit notorietatea editorială.Majoritatea cărţilor ilustrate de artistă au beneficiat de luxul apariţiei color, în vremuri când alb/negrul devenise ambianţa necrozantă a societăţii româneşti, iar acest atu a fost folosit exuberant, într-o cromatică vie, ca un protest, cu pigment intens, pentru a urca privirile cititorilor spre lumină, dincolo de sumbrul cotidian.Într-un regim represiv, care condamna orice estetică personală, iar evoluţia unui artist, şi nu numai, era dependentă de angajarea sub epoleţi, Doina Botez a decis să părăsească România în noiembrie 1989, stabilindu-se la Roma, unde  începe o nouă carieră artistică continuată şi în prezent.Despre ferestrele deschise sau zidurile care au conturat activitatea artistică a Doinei Botez puteţi citi aici într-un interviu oferit în exclusivitate pentru ColoRo.