In anul 1874 intr-un club select din Anglia se prezenta pentru prima data un dans importat din SUA numit "Boston". Intre 1910 si 1914 foarte multa lume mergea in centrul Londrei in "Boston Club" din hotelul Savoy pentru a dansa Vals Boston predecesorul Valsului Lent de astazi. Totusi abia dupa 1922 a devenit la fel de cunoscut si de popular ca Tangoul. Un lucru mai deosebit care se poate aminti despre Boston este faptul ca partenerii dansau unul langa celalalt , pozitia nesemanand de loc cu cea de astazi. Dupa primul razboi mondial Valsul lent a inceput sa prinda mai multa forma, luandu-se decizia ca miscarea de baza sa fie: pas, pas, langa. In 1922 cand Victor Sylvester castiga Campionatul Angliei, combinatia pe care a dansat-o a fost formata doar din figurile "Natural Turn " , "Change of direction" si "Reverse turn", mai putin decat invata astazi un incepator. In anii 1926-1927 Valsul Lent a fost imbunatatit considerabil miscarea de baza transformandu-se in pas, lateral, langa. Acest fapt a facut posibila aparitia a numeroase figure care ulterior au fost standardizate de Imperial Society of Teachers of Dancing (ISTD) , multe din ele folosindu-se si astazi in Dansul Sportiv. O contributie deosebita in dezvoltarea Valsului Lent au avut-o alaturi de Victor Sylvester, Miss Josephine Bradly,Maxwell Steward si Pat Sykes, primii campioni englezi.Masura muzicala este de 3/4 (trei patrimi intr-o masura muzicala), tempoul fiind de 27-30 masuri pe minut. Fiind un dans de origine engleza muzica ii confera un anumit caracter romantic, visator, sentimental si sensibil. Este caracterizat prin inaltari si coborari ample si elegante fiind considerat regele de necontestat al dansurilor de societate.