| | | | | | | | Herniile reprezinta exteriorizarea unui organ (sau parte din organ, de obicei ansa intestinala) din cavitatea in care se gaseste in mod normal, printr-un punct slab sau defect parietal in stratul muscular al acelei cavitati. Acest tip de patologie este cel mai bine reprezentata de herniile peretelui abdominal - caracterizate prin exteriorizarea viscerelor apartinand cavitatii peritoneale printr-o zona slaba a peretelui, aceasta exteriorizare putand avea caracter temporar sau permanent. In functie de localizarea zonei cu rezistenta slaba, herniile se clasifica in: - Hernii inghinale: sunt cele mai frecvente tipuri de hernii (peste 80% din total) si apar clinic sub forma unor proeminente la nivelul scrotului sau pe traiectul canalului inghinal. Se produc printr-un defect al canalului inghinal. Astfel de hernii sunt mai frecvente la barbati comparativ cu femeile si incidenta lor creste cu inaintarea in varsta. - Hernii femurale - se afla pe locul 2 ca frecventa de aparitie si afecteaza in special femeile (raportul femei/barbati fiind de 3/1) datorita particularitatilor anatomice ale pelvisului. Apar ca proeminente localizate in partea superioara a coapsei. - Hernii ombilicale - reprezinta 5-10% din totalul herniilor si sunt mai frecvente mai ales la copiii mici si la femeile obeze (in special dupa 60 de ani) sau multipare. Sunt recunoscute ca proeminente ce deplaseaza ombilicul (uneori pot fi greu de depistat, la pacientii supraponderali). - Herniile incizionale: reprezinta un tip particular ce se produce la nivelul cicatricilor post-interventii chirurgicale abdominale (se numesc mai frecvent eventratii dobandite daca viscerul ramane subcutanat, sau evisceratii, daca exteriorizarea este completa). In multe situatii herniile nu au o cauza anume si corect decelata, multe din ele fiind considerate a fi hernii de efort (apar in urma unor eforturi fizice intense care cresc presiunea in cavitatea peritoneala, favorizand astfel deschiderea unor puncte slabe din punct de vedere anatomic ale peretelui abdominal, prin care se vor angaja anse intestinale. Herniile apar si la copii, mai ales la nou-nascuti si sugari, in special la nivelul ombilicului, datorita intarzierii cicatrizarii inelului ombilical. Herniile inghinale sunt si ele destul de frecvente: 5 din 100 de copii avand o asemenea problema (baietii sunt mai frecvent afectati decat fetele). Uneori simptomatologia este minima, iar hernia este detectata tarziu, in perioada adulta. Aparitia herniilor de orice tip la copil este favorizata de statusul nutritional defavorabil si malnutritie. Specialistii considera ca exista trei factori ce favorizeaza aparitia herniilor: factori congenitali, metabolici si presionali. - Factorii congenitali sunt reprezentati de istoricul familial de hernii, persistenta herniei ombilicale fiziologice, testicul necoborat, persistenta canalului peritoneo-vaginal. - Factori metabolici: antecedente sau boala manifesta precum: tuberculoza, diverse neoplazii, diabet zaharat, fibroza chistica. - Factori presionali: constipatie cronica, BPOC (prin tuse cronica), disectazie de col vezical (datorita globului vezical), adenom de prostata (ce implica un efort de mictiune crescut), si alte situatii care maresc presiunea: obezitate, ascita, tumori voluminoase, sarcina. Simptomatologia herniilor este nespecifica si include: - jena, disconfort sau durere cu localizare inghinala, femurala sau ombilicala ce se accentueaza la aplecare, la ridicarea unor greutati sau la efortul de tuse (cand poate capata caracter viu, ascutit) - pacientul descrie efectiv o proeminenta dureroasa; durerea este minima in cazul copiilor - in cazul herniilor complicate apar precoce: varsaturi abundente ce ajung in final sa capete caracter fecaloid, meteorism abdominal si tegumentele abdominale apar destinse. Tratament Tratamentul herniilor este exclusiv chirurgical, iar obiectivele sale principale sunt: desfiintarea sacului herniar cu aducerea ansei herniate inapoi in cavitatea peritoneala si refacerea integritatii peretelui abdominal (cu intarirea stratului muscular de la acel nivel). Specialistii recomanda pacientilor sa se prezinte la spital imediat dupa ce au observat formatiunea herniara sau prezinta simptomatologie dureroasa asociata ei, deoarece tratamentul are cele mai bune rezultate inainte ca hernia ca creasca in dimensiuni si sa apara complicatiile. Exista insa si situatii in care interventia se temporizeaza - in special in cazul bolnavilor cu insuficiente cronice, varstnicilor, obezilor. Acestora le este recomandata utilizarea diferitelor centuri ce mentin herniile reduse. Majoritatea herniilor pot fi reduse digital (ansa intra in cavitate prin impingerea usoara cu degetul). Aceasta este o caracteristica a tuturor herniilor necomplicate. I | | | | | | | | | |
video
![[Image #1]](https://assets2.ghidul.ro/media/foto_video/1/7/67845/foto/thumb/215878.jpg)
