Cladirea actuala a bisericii este o constructie monumentala de zid masiv, cu plan treflat, in varianta triconcului, de factura munteneasca, de origine bizantino-sud-dunareana, si are dimensiuni relativ mari: 28,60 metri lungime si 15 metri latime.Cele trei turle ale bisericii - doua in fata, mai mici, si una mai mare, la mijloc - sunt realizate tot din zidarie de caramida, fiecare avand sectiune octogonala. Turla mare, de pe naos, Pantocrator, ridicata pe pandativi largi, are diametrul interior de 4,50 metri si este inchisa la partea superioara de o bolta semisferica din zidarie. Turlele mici, care marginesc lateral vestibulul, au deschiderile de circa 1,50 metri.Un pridvor precede intrarea, alcatuit din trei arcade elansate, cea din mijloc mai larga, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri in stil neo-bizantin, si pe doi pilastri. Pronaosul largit cuprinde un cafas si este acoperit cu o calota semisferica. Un arc foarte lat desparte pronaosul de naos. In dreptul acestui arc, pe latura nordica, este amplasat un amvon.

Naosul are abside laterale adanci, semicirculare la interior si poligonale la exterior. Altarul este semicircular, cu incaperi laterale pentru proscomidiar si diaconicon. Intrarile in altar si in naos, destinate preotilor, sunt precedate de cate un mic pridvor, fiecare sprijinit pe cate doua coloane si trei arcade, iar acoperisurile au forma de cupola.

In interior, biserica a fost pictata in ulei, pe tencuiala din var si nisip de catre pictorul Gheorghe Ioanid, intre anii 1893-1894. Decoratia interioara este realizata in stilul specific celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea, cand influenta occidentala se manifesta atat in tehnica murala, predominand pictura in ulei, cat si in iconografie

Naosul si pronaosul bisericii sunt impodobite cu cateva icoane de o mare frumusete si valoare artistica si anume: icoana Bunei Vestiri, imbracata in argint aurit, avand inscriptionate numele donatorilor in romaneste cu litere chirilice: "Kiriac, Balasa, cu copiii, 1838"; icoana Cuvioasei Paraschiva, imbracata in argint, cu numele donatorilor scrise tot in slove chirilice: "Alecu, Balasa, 1843"; icoana Sfintei Filofteea, imbracata in argint, cu opt scene din viata sfintei in jurul capului.

In anul 1956 s-a construit noua clopotnita, separata de corpul bisericii, din stelaj de fier, pe un postament de beton si invelita cu tabla, in locul celei vechi, pe stalpi de lemn, care putrezisera si ameninta sa se prabuseasca. Cele doua clopote au fost suspendate in clopotnita pe un cadru metalic. Curtea bisericii, plantata cu arbori, iarba si flori, a fost imprejmuita cu gard de fier.

In urma cutremurului din anul 1977, turlele bisericii au fost grav avariate. Lucrarile de consolidare si refacere a turlelor si fatadelor, incepute dupa cutremurul din 1977, au fost sistate in 1983, cand biserica a fost inchisa, la ordinul lui Nicolae Ceausescu, fiind vizata pentru demolare in planul de "sistematizare" a zonei Dudesti-Vacaresti.

In anul 1991, cu binecuvantarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist, Biserica Dobroteasa a fost redeschisa pentru credinciosi de catre preotul Gheorghe Sima, numit paroh la 1 aprilie 1990 si instalat in 29 iunie, acelasi an. Imediat s-a facut ordine in biserica, s-a curatat pictura, s-au sprijinit zidurile cu stalpi de stejari ca masura provizorie de protectie, s-a inlocuit acoperisul si s-au montat burlane si jgheaburi pentru a evita infiltrarea apei in pereti, toate cu ajutorul tinerilor si tinerelor din parohie, precum si cu sprijinul elevilor seminaristi.