Operațiunea de deratizare are ca scop stârpirea șoarecilor și șobolanilor.

Deratizarea profesională se execută prin amplasarea de stații de intoxicare pe exteriorul suprafeței, dar și în interior, cu substanțe profesionale, capcane cu lipici, capcane metalice sau plastic.

De ce trebuie să facem deratizare?

•  
  •  
    • În afara pagubelor economice, rozătoarele pot fi considerate ca purtători de germeni și vectori principali, în transmiterea a numeroase boli infecto-contagioase deosebit de grave, dintre care unele transmisibile la oameni, cum sunt: tularemia, trichineloza, leptospiroza, bruceloza, icterul infecțios, antraxul, rujetul, ricketsiozele, toxinfectiile alimentare, pseudopesta aviară, pesta porcină, turbarea, teniazele etc.
    • Prin particularitățile, mobilitatea și frecvența lor excesivă, rozătoarele reprezintă vectori permanenți și contribuie în mare masură la diseminarea pe scară largă a infecțiilor, la transportul și lărgirea focarelor naturale de boală.

Când și unde trebuie efectuată deratizarea?

•  
  •  
    • Combaterea rozătoarelor trebuie efectuată pe tot parcursul anului și cu o intensitate mai mare primavara și toamna, când resursele de hrană din zona culturilor agricole se împuținează și temperaturile exterioare devin tot mai coborâte. Majoritatea rozătoarelor au regim variat de hrană, chiar omnivor, insușire care le permite să se adapteze ușor la cele mai diferite surse de hrană. În mediul urban, acolo unde rozătoarele se adaptează cu mare ușurintă se impune efectuarea permanentă de deratizări, mai ales în spațiile ce le oferă condiții prielnice de dezvoltare, cum ar fi: subsolurile tehnice ale clădirilor, rețelele de canalizare, depozitele alimentare, unitățile de producție alimentară sau farmaceutică, zonele de depozitare a deșeurilor, etc.