Legenda spune ca cea care a incercat prima data gustul cafelei a fost o capra. Desi pare greu de crezut, povestea cafelei vorbeste despre un pastor de capre, Khaldi, care a observat ca animalele sale sunt mai active dupa ce mananca boabele unui anumit tufis. El a dus boabele la o manastire unde a facut prima cafea. Maicutele care consumau aceasta bautura stateau cu usurinta treze in timpul slujbelor si rugaciunilor. Adevarata sau nu, istoricii au stabilit ca locul de nastere al cafelei este in Vestul Africii, in Etiopia, in jurul anului 600 d.H. De aici cafeaua s-a raspandit foarte repede ajungand in Arabia unde a inceput sa fie cultivata si consumata in cantitati mari. “Licoarea musulmanilor”, cum era denumita cafeaua in acele timpuri, era apreciata de catre musulmani mai ales datorita faptului ca in religia islamica alcoolul este interzis. In Europa, cafeaua era considerata “bautura pacatosilor” si ca atare era oficial interzisa, ea fiind totusi consumata pe furis. Toate acestea s-au schimbat prin secolul al XVI-lea cand Papa Clement al VIII-lea a simtit aroma cafelei si a binecuvantat-o. Cafeaua devine bautura oficiala si in tarile crestine.

Cafeaua este al doilea cel mai consumat produs la nivel mondial după ulei. Cafeaua este cea mai populară băutură din lume. Pe glob se beau zilnic aproximativ 1.400 de milioane de cești cu cafea. «Licoarea musulmanilor», cum era denumită cafeaua în timpuri mai vechi, era apreciată de către musulmani mai ales datorită faptului că în religia islamică alcoolul este interzis. În Europa, cafeaua era considerată «băutura păcătoșilor» și ca atare era oficial interzisă, ea fiind totuși consumată pe furiș. Toate acestea s-au schimbat prin secolul al XVI-lea când Papa Clement al VIII-lea a simțit aroma cafelei și a binecuvantat-o. Cafeaua devine băutura oficială și în țările creștine. Prima cafenea este deschisă în Marea Britanie, la Oxford în 1637. Foarte repede aceasta devine locul de întâlnire al studenților și elevilor și locul de discuții controversate. Planta de cafea crește între Tropicele Capricornului și Racului, unde vremea este caldă și umedă, fără temperaturi scăzute. În zilele noastre există mai multe tipuri de cafea: arabica robusta, liberica și maragogype. Cafeaua Arabică crește într-un climat umed și este de calitate superioară cu un gust inconfundabil; cafeaua Robusta crește într-un climat dur, este de calitate inferioară, cu gust aspru și este foarte apreciată în gama de cafea solubilă. Cafeaua Liberica este de calitate mediocră și preferă climatul umed, iar Maragogype crește în Brazilia fiind un hibrid între cafeaua arabica și liberica. Planta de cafea crește pe plantații întinse și ajunge la maturitate după 5 ani putând fi culeasă. Fructele plantei de cafea, numite “cireșe”, se culeg cu mâna pentru că se coc pe rând în diferite perioade din an. Fiecare fruct conține 2 boabe verzi care trebuie prăjite pentru a semăna cu ceea ce știm noi că este cafeaua boabe. Recolta unui arbust este suficientă pentru 1 Kg de cafea (în jur de 7000 de boabe). În funcție de prăjirea boabelor de cafea se deosebesc două arome de cafea: boabele mai prăjite au o savoare mai puternică și trebuie măcinate mai fin, iar boabele prăjite mediu dau un gust proaspăt și plin, fiind măcinate mai mare. Cu cât timpul de pregătire al cafelei este mai mic cu atât cafeaua trebuie mai fin măcinată. Pentru fiecare metodă de preparare este necesar un grad diferit de măcinare, întrucât gustul final al cafelei este influențat de timpul în care apa și cafeaua sunt în contact direct. De exemplu, în cazul în care se pregătește cafeaua cu o cafetieră, aceasta trebuie măcinată mai fin, deoarece timpul de contact dintre apă și cafea este de aproximativ patru minute, în timp ce cafeaua pregătită cu un expresor trebuie să fie mai măcinată, întrucât prepararea ei durează în jur de 20 de secunde.