1. Ce este colonoscopia:

Colonoscopia sau endoscopia digestivã inferioarã, reprezintã tehnica de explorare vizualã a interiorului întregului colon şi a ultimei anse ileale. Necesitã o pregãtire prealabilã pentru ca intestinul gros sã fie golit de materii solide permiţând astfel vizualizarea mucoasei şi depistarea eventualelor leziuni.

 Pe lângã rolul diagnostic, prin vizualizarea leziunilor şi biopsierea acestora, colonoscopia are şi rol terapeutic, prin rezecţia polipilor, hemostazã, în caz de sîngerãri, etc.

 O consultaţie prealabilã trebuie efectuatã în vederea stabilirii necesitãţii efectuãrii colonoscopiei, şi identificarea eventualelor afecţiuni preexistente, a intervenţiilor chirurgicale abdominale efectuate, precum şi a medicaţiei administrate în mod curent. În mod special trebuiesc avute în vedere statusul cardiorespirator al pacientului, antecedente de insuficienţã renalã, şi prezenţa de alergii medicamentoase.

  2. La ce trebuie sã te astepţi în cursul colonoscopiei ?

Investigaţia este efectuatã de un medic cu competenţã in endoscopia digestivã, şi dureazã aproximativ 30-60 min.

 În multe cazuri administrarea de medicamente antialgice şi sedative uşoare poate fi necesarã pentru a relaxa pacientul. Sedarea profundã poate fi necesarã în anumite cazuri bine selectionate.

 Pentru efectuarea colonoscopiei, medicul foloseşte un tub lung şi flexibil de circa, 1,2 cm, în diametru (colonoscop) care transmite imaginile din interiorul colonului şi pe care acesta le poate examina pe un ecran pentru a identifica prezenţa anomaliilor.

 Colonoscopul este introdus, dupa lubrifiere, prin anus în rect, şi avanseazã cãtre celãlalt capãt al intestinului gros. Colonoscopul este flexibil astfel încât medicul îl poate dirija, pentru a depãşi curburile fiziologice ale colonului

 În timpul colonoscopiei pacientul va sta culcat pe canapeaua de examinare pe partea stângã cu genunchii aduşi la piept. Veţi fi îndrumat pentru schimbarea poziţiei iniţiale dacã este nevoie pentru a permite avansarea mai uşoarã a colonoscopului. Pentru a dirija endoscopul este posibil ca medicul sã vã apese uşor pe abdomen.

 În timpul colonoscopiei se va insufla aer în colon pentru distensia acestuia ceea ce va ajuta medicul sã examineze colonul în bune condiţii. Puteţi avea crampe, în timpul procedurii; efectuând câteva respiraţii rare şi profunde veţi putea depãşi aceste momente.

 Dupã ce s-a ajuns la cec sau ultima ansã ilealã, colonoscopul este retras lent în timp ce interiorul colonului este atent examinat.

 Dacã medicul observã ceva anormal în timpul colonoscopiei va recolta mici fragmente de ţesut, (biopsii ) pentru examen histopatologic, iar creşterile anormale ( polipii ) pot fi îndpãrtaţi prin electrorezectie.

 În cele mai multe cazuri colonoscopia permite un diagnostic de certitudine şi instituirea unui tratament, fãrã a fi nevoie de o intervenţie chirurgicalã majorã.

 Crampele şi balonarea pot persista pentru circa o orã, uneori chiar mai mult, dupã investigaţie. Dupã colonoscopie pacientul va trebui sã rãmânã sub supraveghere 1-2 ore pânã la dispariţia efectelor sedativelor administrate. Recuperarea definitivã, poate dura pânã a doua zi. 

3. Care sunt riscurile colonoscopiei ?

•   Imposibilitatea vizualizãrii întregului colon; aceasta se poate întâmpla atunci când colonul nu este bine pregãtit, sau medicul nu poate depãşi cu colonoscopul unul din unghiurile colonului;
•  Sângerãri abundente sau persistente dupã recoltare de biopsii sau rezecţia polipilor;
•  Perforaţia peretelui colonic, ce va necesita o intervenţie chirurgicalã pentru rezolvarea acestei probleme;
•    Infecţii care sã necesite administrarea de antibiotice (foarte rar);
•  Reacţii adverse la medicamentele sedative administrate, (tulburãri respiratorii, scãderea tensiunii arteriale);

Pacienţii care prezintã unul din urmãtoarele semne trebuie sã contacteze medicul imediat:

•     Durere abdominalã severã;
•     Febrã;
•     Sângerãri anale abundente;
•     Ameţeli;
•     Slãbiciune;

4. De ce este importantã colonoscopia:

•      Explorarea periodicã a colonului în vederea depistãrii cancerului este cea mai importantã armã în prevenirea cancerului colorectal;
•     Îndepãrtarea polipilor, previne apariţia cancerului colorectal;
•     Cancerul colonului descoperit în stadii incipiente, este mult mai uşor de tratat şi cu mai mult succes;
•     9 din 10 pacienţi cu cancer colorectal descoperit în stadii incipiente supravieţuiesc dupã 5 ani de la descoperirea afecţiunii;
•     Destul de mulţi pacienţi nu efectueazã acest test, în aceste cazuri cancerul evolueazã şi se extinde fãrã a fi depistat, ca un invadator silenţios;
•     În stadii incipiente cancerul colorectal de obicei evolueazã fãrã apariţia de simptome; în majoritatea cazurilor atunci când acestea apar cancerul este avansat şi mult mai greu de tratat;
•     Screeningul periodic este necesar pentru depistarea în stadii cât mai precoce a cancerului colorectal

5. Care este pregătirea pentru colonoscopie?

Înainte de aceastã investigaţie, trebuie sã efectuaţi o curãţare a colonului, (pregãtirea pentru colonoscopie). Pregãtirea pentru colonoscopie poate dura 1-2 zile în funcţie de ce fel de pregãtire vi se recomandã. Pentru mulţi dintre pacienţi pregãtirea pentru colonoscopie este o probã mai dificilã decât explorarea în sine. Planificaţi sã staţi la domiciliu pe perioada pregãtiri, în timpul cãreia veţi utiliza des toaleta. Pregãtirea pentru colonoscopie va determina apariţia scaunelor dese, cu aspect diareeic, pentru a goli colonul în vederea examinãrii. Pregãtirea pentru colonoscopie poate fi neplãcutã datoritã senzaţiei de foame ca urmare a dietei cu lihide clare.

Înainte de colonoscopie informaţi medicul despre afecţiunile medicale de care suferiţi inclusiv :

•     Sarcină
•     Afecţiuni pulmonare
•     Afecţiuni cardiace
•     Alergii la medicamente
•  Dacã aveţi diabet sau luaţi medicmente anticoagulante (trombostop, sintrom), modificarea dozelor sau înlocuirea acestora fiind necesarã înainte de aceastã procedurã.

Niciodatã nu întrerupeţi un tratament fãrã a consulta medicul curant

Informaţi medicul asupra tratamentului pe care îl luaţi în mod regulat,în special dacã luaţi:

• Aspirinã;
• Medicamente antireumatice;
• Anticoagulante;
• Medicamente pentru diabet;
• Medicamente care conţin fier;

Trebuie sã luaţi antibiotice înainte de colonoscopie dacã:

•     Aveţi montatã o valvã cardiacã artificialã
•    Dacã a fost nevoie sã luaţi antibiotic înainte de tratamentul stomatologic sau intervenţie chirurgicalã

6. Ce se întâmplã dupã colonoscopie ?

Veţi sta într-o camerã de recuperare pentru circa 30 de minute pentru a fi urmãriţi dupã colonoscopie atunci când s-au utilizat sedative IV

Este posibil sã aveţi câteva crampe sau senzaţie de balonare care de obicei dispar repede

Când ajungeţi acasã:

•     beţi lichide
•     consumaţi alimente sãnãtoase pentru a vã reface energia;
•     nu aveţi voie sã conduceţi, sã manipulaţi utilaje, sã consumaţi alcool, sau sã luaţi decizii, pentru 24 de ore dupã acesastã investigaţie dacã vi s-au administrat sedative

    Citiţi cu atenţie instrucţiunile primite. Unele medicamente cum sunt anticoagulantele vor trebui evitate pentru un timp dacã s-au recoltat biopsii sau au fost rezecaţi polipi

7. Ce trebuie să faci dacă mai ai nelămuriri  în privința colonoscopiei?

Dacã pacientul are încã nelãmuriri în privinţa efectuãrii endoscopiei, despre costul acestei proceduri şi dacã acesta este acoperit de asigurarea de sãnãtate, metoda de platã, sau alte temeri cu privire la aceastã examinare nu ezitaţi sã vã adresaţi medicului sau echipei acestuia. Mulţi specialişti au o îndelungatã practicã în acest domeniu şi vor fi încântaţi sã ofere pacienţilor lãmuriri suplimentare.

           8.Pregătirea cu FORTRANS,

Pentru colonoscopia efectuatã în cursul dupã-amiezii:

• NU mâncaţi nimic în cursul zilei respective pânã dupã efectuarea colonoscopiei;
• Vã sunt necesare 4 plicuri de FORTRANS;
• Dizolvaţi fiecare plic de FORTRANS într-un litru de apã platã;
• Ingeraţi cei 4 litri de soluţie între orele: 8.00-14.30 ;
• Dacã vã mai este sete puteţi ingera apã platã sau ceai neândulcit.
• Tratamentul cronic pentru afecţiuni cardiace NU va fi întrerupt ( excepţie fãcând "ASPENTER" sau "ASPIRIN CARDIO" sau alte medicamente care conţin acid acetilsalicilic), care nu se vor administra în ziua respectivã pentru a nu produce tulburãri digestive.