În fiecare an, sute de autori de culegeri îşi publică lucrările prin diverse edituri care preiau sarcina tipografierii şi vânzării acestora. Unii dintre ei sau apelează direct la tipografii pentru multiplicarea lucrărilor, urmând ca valorificarea să o realizeze prin mijloace proprii. Este adevărat că tipărirea pe suport hârtie este încă cea mai cunoscută cale pentru a publica aceste creaţii, dar să nu uităm că omul modern se îndreaptă, din ce în ce mai mult, către mijloace mult mai comode de lecturare, cum ar fi tablete, notebook-uri, laptop-uri, smartphone-uri etc., ceea ce înseamnă că piaţa cărţilor tipărite pe hârtie pierde teren cu fiecare zi care trece.

Dovada cea mai grăitoare în această privinţă este faptul că multe dintre editurile cunoscute deja publică lucrări şi în format digital. Cele care încă nu o fac, caută intens soluţii pentru adaptarea cât mai rapidă la acest nou curent. De ce? Fiindcă, practicând exclusiv tehnologia tradiţională, editurile vor pierde un important segment de piaţă.

De altfel, chiar Biblioteca Naţională a României a adoptat o nouă viziune în ce priveşte operele publicate. Acum regulamentul după care funcţionează, atunci când vine vorba despre o lucrare, specifică suportul pe care aceasta este transpusă.