Asociaţia Americană de Ortodonţie recomandă ca la vârsta de 7 ani, copilul să fie consultat de medicul ortodont. Care sunt beneficiile tratamentului la vârsta aceasta?

• Influenţarea creşterii maxilarelor în direcţia corectă.
• Reducerea riscului fracturii incisivilor protruzivi ( prea proeminenţi ).
• Dezobişnuirea de obiceiuri dăunătoare pentru poziţia dinţilor.
• Menţinerea sau câstigarea de spaţiu pentru erupţia dinţilor permanenţi.
• Armonizarea arcadelor dentare în vederea corectării asimetriilor şi laterodevierilor.

Deşi zâmbetul şi ocluzia (“muşcătura”) pot fi îmbunătăţite la orice vârstă, unele probleme ortodontice sunt mai uşor de corectat în anumite perioade de creştere şi dezvoltare. Majoritatea ortodonţilor consideră vârsta de 7 ani ca fiind cea mai potrivită pentru un prim consult de specialitate. La vârsta aceasta, au erupt primii molari permanenţi în spatele măselelor de lapte şi s-a stabilit ocluzia. Astfel medicul ortodont poate evalua ocluzia şi observa prezenţa unor probleme atât în sens anteroposterior cât si transversal.

Majoritatea problemelor nu necesită tratament la această vârstă, dar medicul ortodont vă poate sfătui în legătură cu tratamentul necesar în viitor.

Unii copii necesită tratament la vârsta cuprinsă între 7-9 ani, de obicei pentru ocluzia ”muscatura” inversă şi cea încrucişată. O metoda simplă de a verifica prezenţa acestei probleme este de a observa copilul cu dinţii în contact şi zâmbind. Orice dinte de sus care este situat spre limbă fată de dinţii de jos este în muscătura inversă sau încrucişată. Desigur, pentru un diagnostic corect este necesar un consult de specialitate.

Alte probleme care mai pot necesita tratamentul ortodontic timpuriu sunt: ocluzia distală (când între dinţii de sus şi dinţii de jos există o distanţă mare în sens anteroposterior ), înghesuirea dentară, corectarea poziţiei maxilarelor prin dirijarea creşterii, reducerea riscului de traumatism a dinţilor proeminenţi, păstrarea spaţiului dinţilor de lapte extraşi prematur până la erupţia dinţilor permanenţi pentru a reduce necesitatea extracţiilor de dinţi permanenţi