Un dinte care este distrus sever poate necesita extractie.

De obicei aceasta procedura este efectuata de medicul dentist dar in unele situatii necesita prezenta unui chirurg oral.

Inainte de a indeparta dintele se efectueaza o anestezile locala a zonei pentru ca intreaga procedura sa fie lipsita de durere.

Situatii in care nu se face o extractie dentara:

1. in inflamatii acute de cauza dentara deoarece intr-o astfel de situatie organismul creaza o bariera biologica intre focarul de infectie si restul organismului, iar extractia dentara ar afecta aceasta bariera; 2.in sinuzitele acute de cauza rinogena cand se amana extractia pana ce procesul inflamator scade in intensitate;

3. in stomatite (afectiuni ale mucoasei bucale), deoarece in aceste afectiuni cavitatea bucala are o concentratie mare de germeni care ar putea patrunde in organism printr-o plaga postextractionala; 4. in infarctul acut de miocard, este contraindicata extractia timp de 6 – 12 luni de la instalarea infarctului; 5.inleucemiileacute

6. la femeile insarcinate in primul(primele 10 saptamani) si al treilea trimestru de sarcina; 7.anumite tratamente urmate de pacient: anticoagulante, tratamente citostatice, radioterapia(posibile complicatii hemoragice si septice).