Este primul lucru pe care il facem cand ne nastem si ultimul cand murim. Cu toate astea, nu ne invata nimeni cum sa respiram, se presupune ca din moment ce o facem, stim si cum. Exista o gramada de discipline care ne invata tehnici de respiratie, daca vrem sa invatam acest lucru. Systema este si ea una dintre ele. In Systema nu ne tinem niciodata respiratia (decat sub apa sau intr-un mediu toxic), ea fiind un flux-reflux de energie care asigura armonia functionarii corpului. Cand ne speriem se taie respiratia; este prima reactie. Concomitent, muschii se contracta si ramanem impietriti. Reactia este una instinctiva, care dateaza din vremurile cand intalnirea cu animalele salbatice carora le puteam cadea victime, era un lucru frecvent. Daca stateai nemiscat puteai spera sa nu fii observat, daca o luai la fuga puteai sa ajungi felul principal al unei mese copioase. Acest lucru il facem instinctiv in cazul in care ne intalnim cu fiare salbatice capabile sa ne puna viata in pericol. Ce trebuie noi sa intelegem este ca aceasta reactie nu isi are locul in cazul unei amenintari umane sau a unui obiect in a carui traiectorie ne aflam. Daca suntem pe strada si o masina iese din senin si ne sperie, nu trebuie sa ramanem “inghetati” pe loc. Trebuie sa trecem de momentul “inghetului” prin repornirea constienta si imediata a respiratiei si sa ne miscam cat mai rapid din calea pericolului. De la respiratie la miscare insa, mai ales in cazul in care muschii sunt incordati, mai este un pas - relaxarea.