De regula, partajul bunurilor se poate face fie:

–   prin invoiala partilor  – partajul voluntar

–  prin hotarare judecatoreasca – partajul judiciar

Desi partajul voluntar este solutia cea mai simpla de impartire a bunurilor comune, de foarte multe ori sotii nu reusesc sa ajunga la un consens cu privire la modul de impartire al acestor bunuri fiind necesara interventia instantei de judecata.

Partajul judiciar poate fi cerut oricand dupa finalizarea divortului, neexistand un  termen anume  in care se poate face solicitarea impartirii bunurilor comune.

In cadrul partajului judiciar instanta de judecata trebuie sa dispuna impartirea bunurilor detinute in comun de catre soti. Literatura de specialitate si practica judiciara au stabilit regula potrivit careia cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste in raport de contributia sa la dobandirea bunurilor commune cat si la indeplinirea obligatiilor comune.

In cazul in care nu poate fi determinata contributia fiecarui sot la dobandirea si conservarea bunurilor comune, instanta poate imparti bunurile in cote egale.  Dovedirea contributiei fiecarui sot la dobandirea si conservarea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc de proba.

Astfel, cotele-parti ale sotilor  pot fi neegale daca si contributia atat la dobandirea bunurilor, cat si la indeplinirea obligatiilor comune este diferita.

Modalitatile de impartire a bunurilor

Partajul poate fi realizat:

• in natura, proportional cu cota-parte a fiecarui coproprietar;
• atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia dintre soti;
• vanzarea bunului si distribuirea pretului. Vanzarea bunului se face in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, in condiţiile legii de catre executorul judecatoresc iar distribuirea pretului catre soti se va realiza proportional cu cota-parte a fiecaruia dintre ei.

Procedura partajului judiciar este prezentata in noul Cod de procedura civila la art. 980-996.

In cazul  in care partajul  nu se poate realiza prin buna invoiala, oricare dintre coproprietari se poate adresa instantei de  judecata cu o cerere de partaj.

Cuprinsul cererii de chemare in judecata:

–   numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoane juridice, denumirea si sediul  lor.  Codul  numeric personal  sau, dupa caz, codul  unic de inregistrare ori  codul  de identificare fiscala, numarul  de inmatriculare in registrul  comertului sau de inscriere in registrul  persoanelor juridice si contul  bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in masura in care acestea sunt cunoscute de reclamant;

–  daca reclamantul  locuieste in strainatate, va arata si domiciliul  ales in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;

–  numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul  reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul  profesional;

–  persoanele intre care urmeaza a avea loc partajul;

–  obiectul  cererii si toate bunurile supuse partajului precum si o valoarea a acestora dupa estimarea reclamantului. Pentru identificarea imobilelor se vor arata adresa completa – localitatea, strada si numarul, etajul si apartamentul – precum si, atunci cand imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul cadastral sau topografic, dupa caz;

–  locul  unde se afla bunurile supuse partajului, precum si persoana care le detine sau le administreaza;

– titlul  pe baza caruia acesta este cerut partajul;

–  aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;

–  aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere;

–  Semnatura.

La primul termen de judecata, daca partile sunt prezente, instanta le va lua declaratie cu privire la fiecare dintre bunurile supuse partajului si va lua act, cand este cazul, de recunoasterile si acordul  lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora.

In tot cursul  procesului, instanta va starui ca partile sa imparta bunurile prin buna invoiala. Daca partile ajung la o intelegere cu privire la impartirea bunurilor instanta va hotari potrivit intelegerii lor, partile avand posibilitatea incheierii unei tranzactii.

Atunci cand intelegerea priveste numai partajul anumitor bunuri, instanta va lua act de aceasta invoiala si va pronunta o hotarare partiala, continuand procesul  pentru celelalte bunuri.

Intelegerea partilor poate interveni oricand in cursul  procesului, partile putand solicita, potrivit art. 438 Cod procedura civila, ca instanta sa ia act de tranzactie si sa o consfiinteasca.

Daca partile nu ajung la o intelegere, procesul va continua, urmand ca instanta sa hotarasca potrivit dispozitiilor legale si tinand cont de probele administrate in cauza urmatoarele:

–    bunurile supuse impartirii;–   calitatea de coproprietar;–   cota-parte ce se cuvine fiecaruia;–   creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii;–   daca se imparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii;

–   bunul sau bunurile care se atribuie in natura fiecaruia dintre parti precum si sulta care trebuie platita si termenul de plata al acesteia.

Odata ramasa definitiva hotararea de partaj constituie titlu excutoriu si poate fi pusa in executare chiar daca nu s-a cerut predarea efectiva a bunului ori instanta nu a dispus in mod expres acesta predare